E vacanţă oameni, ştiţi?
Lucrurile în viaţa mea se mişcă rapid, poate chiar mai rapid decât ploaia de afară. Văd cum vechile mele prietenii se pierd în ceaţă uşor şi îmi vine să râd...
PARCĂ SIMŢEAM ASTA DE LA ÎNCEPUT.
În acelaşi timp, noi orizonturi se deschid în faţa mea şi parcă ceva frumos va veni. Sper. Sper să nu-mi fac prea multe aşteptări.
DE MÂINE dispar. Fug în ţară, fug să-mi văd iubita mea mare şi sper să mă întorc cu o doză bună de fericire înapoi. Până atunci...nostalgie, zâmbiţi oameni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu