Taniyama Kishou

"I WANNA STAAAY

TOGETHEEER"

      Fiecare univers are nevoie de acel personaj ai cărui paşi oricine în poate recunoaşte din depărtare; acel personaj care nu face nimic diferit faţă de ceilalţi, ci pur şi simplu excelează prin propri-ai existenţă. Din prima secundă, după imediata privire tipică pe care ţi-o aruncă îşi poţi dai seama că este un narcisist exagerat, dar după ce ajungi să-l cunoşti îşi dai seama că este printre puţinii narcisişti care nu se laudă cu nimic.

       Ce m-a învăţat el? În primul rând că el şi numai el este absolut perfect. Dar privindu-l pe el, zeul zeilor, care creează veşnic o împărăţie de cuvinte ameţitoare, am rămas confuză, pierdută şi total fericită. Când m-am trezit din vrajă, viaţa mea era aceeaşi, dar totuşi se schimbase.

Rolling the scar lemon

Oare de cât timp

ne cunoşteam noi?

        Înconjurat de aerul studioului de înregistrări care cu puţin timp înainte fusese încărcat cu un miros fin de tutun, Kishō privea relativ nepăsător, dar totuşi cu nişte aşteptări, telefonul care se afla în mâna lui. Era conştient că se minţea pe sine atunci când îşi spunea că nu aşteaptă uneori, cu un entuziasm relativ ridicat, acele apeluri venite de pe cealaltă parte a globului. Pierdut în gânduri, acum respira uşor după ce ultima melodie pe care o repetase împreună cu trupa îl făcuse să simtă cum, din cauza acelui sentiment ciudat de extatic pe care-l avea când cânta acele melodii presărate cu versurile lui, devenise obosit. Când, într-o clipă, îşi întoarse ochii, care până atunci priviseră pierduţi tavanul, ecranul telefonului se aprinse şi acel ton de apel la fel de extatic precum melodiile lui răsună în cameră.

FANTASISTA

さっきまでの雨が

嘘のように消える

      Vălul întunericului se ridică, iar odată cu lumina care inundă cameră reflexia mea apare în oglinda grandioasă, făcându-mă să gândesc cu narcisism cât de frumoasă sunt. Totuşi, atunci când ies sub lumina soarelui care mă arde, văd că sunt doar un fragment superb din această lume plină de frumuseţe. Ajung să iubesc această lume pentru că în ea există oamenii care mă fac în fiecare zi să-mi uit suferinţa. Ploaia care acum câteva secunde cădea, acum dispare precum o minciună. Aş vrea să-i iau de mâini şi să zburăm departe, cu zâmbetele noastre tâmpite pe feţe, pentru ca apoi să dansăm graţios pe fundalul iubirii noastre nebune. Totul se umple de lumină, lumină caldă care nu mă mai arde sau orbeşte, doar pentru ca în final să ne spunem adio. Dar atunci când începe o nouă zi, ecoul amintirilor frumoase ne aduce din nou împreună. Doar pentru a fi purtaţi departe, alături de visele noastre, spre o viaţă mai frumoasă.

Animal de Noapte

"Ploaia care acum câteva momente

lovea pământul, 

acum dispare ca o minciună."

      Pentru mine, ziua începe când mă trezesc şi se termină când mă culc, indiferent de oră. Nu credeam că voi ajunge să mă văd atât de dezorganizată, şi totuşi atât de fericită. Timpul pare să fie aici doar pentru a-mi sufoca universul, iar atunci când uit şi nici nu trebuie să ştiu ce zi sau oră e, mă simt pierdută într-o lume care-mi dă liberatate. Sunt o fiinţă minunată, pământul ar trebuie să fie recunoscător că exist.

Miyano Mamoru

"Baka ja nai no?"

The baka is here

to make us all smile and melt.

       Aş putea spune că nu am de ce să-i invidiez pe cei care-şi despică personalitatea, prezentându-se oamenilor diferiţi în moduri diferite. Pentru că asta fac şi eu, mulţi alţi oamenii, unii fără să fie conştienţi de asta. Şi asta o fac şi seiyuu. Astăzi, de ziua lui, îl celebrăm pe hilarul Miyano Mamoru, care, prin vocea lui, ne-a arătat toate laturile lui. Sau, cine ştie, poate doar şi-a făcut treaba...într-un mod epic, în orice caz.

Zenryoku Danshi!

Număr zilele

şi urletele din spatele tunetelor

        Uneori mă sperie faptul că dorinţa mea puternică de schimbare m-ar putea face să pierd ceea ce deja am obţinut cu greu până acum. Şi totuşi, în fiecare secundă se găseşte cineva, ceva, o replică sau un gest care să mă dezamăgească, să-mi arate cât de diferiţi sunt oamenii. Îmi înghit dorinţele, las partea mea tolerantă să mă controleze şi în final îmi dau seama că e nevoie de un efort imens pentru a nu fi singur.

        Visez pierdută la nopţile scurte în care briza mării îmi dă părul peste ochi şi îmi amintesc că mi-am propus ca vara asta să fabric amintiri pe bandă. Sună ciudat, nu?

Uragiri no Yuuyake

Dacă simţi răsăritul,

ştii că ziua de mâine va avea sens.

            Odată cu soarele care înnebunbeşte pământul, mintea mea distrusă o ia din nou razna din cauza vibraţiei vocii lui. Podeaua bubuie ca în fiecare noapte nebună în care difuzoarele îmi fac urechile să răsune, şi visele mele se transformă în realitate odată cu minunea distrugerii speranţelor.

Daisuke Ono

"Ono-san, kimochi warui desu"

Kamiyan: "Yoku itta".

... OTOKO WA...OTOKO!

         Fiecare persoană are nişte limite impuse de sine peste care nu îndrăzneşte să treacă. Şi totuşi, cei care o fac, şi reuşesc să o facă într-un mod în care nu se compromit, vor fi percepuţi altfel de cei din jurul lor. În cazul lui Daisuke Ono, lumea îl crede dezgustător iar fanii delicios. De ce? Pentru că omul ăsta reuşeşte să aibă o imagine perfectă de prinţ frumos şi orbitor de strălucitor în timp ce e conştient şi el cât de caraghios poate să fie. Şi totuşi, asta îl face pe OnoD cu adevărat original.

         Şi azi face 34 de ani! Nu-mi vine să cred :)).

Wagnaria ~Natsu no Dai Kanshasai~

     Sentimentul acela nebunesc pe care-l am când mă distrez a devenit din ce în ce mai greu de înţeles. Este atât de complex şi uneori greu de obţinut încât devine ceva ce nu poate să nu fie preţuit în amintirile mele. Şi totuşi, o doză mică, dar de efect, de Kamiyan, OnoD, sau, mai nou, KitaEri, plus tâmpeniile zilnice, mă fac să zâmbesc ca o idioată.

Kamiya Hiroshi

"Kamiya-san, hontou desuka?

Hontou ni oppai wa suki ja nai desuka?"

*LOL*

          Cândva aş fi vrut să cred că nu ai cum să cunoşti o persoană cu adevărat decât printr-un contact direct şi real. Şi totuşi, ascultând vocea unui om, modul în care vorbeşte şi cuvintele pe care le foloseşte, poţi spune că ai înţeles o parte din personalitatea lui. Ştiu că este sincer, prea direct, uneori ruşinos, tinde să ascundă ce gândeşte şi are un umor ciudat împletit cu latura lui sadistă. Totul numai ascultându-l. Din cauza lui am realizat că unul dintre lucrurile care-mi place la sexul opus este vocea. 

          Astăzi e aniversarea lui, deci nu se putea să nu-i urez "la mulţi ani!".