Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

luni, 28 martie 2011

Sweet Dreams

I feel like I'm frozen inside
And though I paid to see you fall,
Agony's screaming for your call;
My world is falling, side to side.

My heart is pounding in your hand
And blood is pouring from your eyes,
As you still see those hidden cries
Your words are screaming in my head.




        Uneori mă gândesc cu stupoare la cât de dependentă sunt de unele lucruri, aparent neimportante, dar total adevărate. Astfel am ajuns să-mi dau seama că aceste vicii ale mele se restrâng numai la sentimente profunde. Iarna asta parcă a uscat toată căldura pe care am strâns-o vara asta. Iar în excursie mi-am dat seama că m-am maturizat prea mult poate.

        Ce naiba şi dracu e chestia asta care mulţi o numesc dragoste? N-am nici un chef să ştiu. Parcă aş vrea să mai rămân un copil, poate că încă vreau să am dreptul să mă bucur de o acadea fără să mi se zică că am o mutră perversă. =]] Dar totuşi, când mă gândesc la zilele ploioase de vară şi la momentele în care râd singură, parcă mă'nseninez şi-mi amintesc că lumea e plină de oameni. Acuma, că eu dau numai de proşti n'are cum să fie vina mea. Dar parcă mă simt mai motivată să urlu în gura mare când am pe cineva lângă mine, să urle cu mine sau la mine. Pentru că mereu mi-a plăcut să sperii straturile de aer cu bucuria mea acută şi veşnică. Şi mereu va fi cineva care-mi va spune să tac. Dah voi nu mai tăceţi odată, numai eu?


duminică, 27 martie 2011

Desperate For Attention

Când disperarea ne omoară,
Priviri de skateri ne doboară

 
Panic! At The Disco - The Only Diffrence Between Martudom And Suicide Is Press Coverage

           Astfel că în acest weekend aşteptam schimbări, dar acum mi-am dat seama că chiar nu mai există vreo şansă. Şi totuşi, eu încă visez.

joi, 24 martie 2011

Tipu cu tricou' alb[astru]

"Să moară jibii, pe pariu?"
"Pe pariu, pe zece mii."




            Prezenţa iminentă a verii se face simţită rapid. Astfel că azi am avut parte de o doză din draga mea ipocrizie. Miss them all.

Useless Feeling

Higher, Higher, but not high enough to be there
I waste the flames of hate on useless paper feelings


Nightwish - The Kinslayer


                It's screaming. It's not my heart, it's not my voice, neither my love. The feeling of being just an useless shadow is overwhelming me, and though you try to put your light over me and turn me from shadow to reality, it all just blinds me to melt me away. My sight ain't beautiful, nor yours.
                The world feels like it's trapped in my shadow. The hidden treasure of your hate can't break your bond, because all your might has turned into those useless feelings of regret. Stop crying, you all grey and melted away poor thing. When you cry, you remind me of these wonderful days when your shadows were bound together. But you didn't wanted to bound with the world, and now you wonder why your light is so bright that it blinds even your own eyes.
                It's not my fault.

miercuri, 23 martie 2011

Ecuaţiile vieţii

"Te iubesc" = "Să Te F*t"



              "Nu ştii că eşti un tâmpit?!" Viaţa nu se măsoară în secunde, kilometrii sau grade. Asta, dacă stăm să ne luăm după teorie. Dar toţi ştim că viaţa nu e teorie, e practică.

duminică, 20 martie 2011

[Killing as a hobby] DEATH NOTE

"The human whose name is written in this note shall die."
Pe bune?!


             N-am ce face. Am o toooonă de teme, mâine am test şi meditaţii. Dar nu pun mâna pe cărţi, nu vreau, mă ard, mă îmbolnăvesc, îmi dau şocuri, cum face Dizzy. Whatevă'.

             Am văzut Death Note acum...o lună aproape. Şi, ofc, a fost una dintre cele mai tari, marcante şi ciudate seriipe care le-am văzut. Şi odată cu Death Note, am descoperit cât de mult urăsc spoilerele. Deci, dacă n-ai văzut seria până la capăt, avertisment : n-am să mă chinui să scriu fără spoilere. Because I love-hate them <3.
             În Death Note este vorba de nişte creaturi obsedate, care, prin simpla iluminare adusă de un ciudat malefic pe pământ, vor ajunge să se bată ca chiorii, cu ouă, roşii şi oţet, pentru ca în sfârşit eu, persoana care savurează cu toată inima acţiunea, să ajung să văd o blondă cu codiţe plimbându-se şi cântând într-un metrou. Da, ăsta e Death Note. Deja îţi place, nu?


Falling Inside

"Stop dreaming. Stop loving. Stop everything."
Cineva să oprească chinul ăsta odată!

Evanescence - Missing

                Aş vrea să pot fi sarcastică. Am descoperit un nou sentiment : dulcea arsură a ipocriziei nimicului. Stăteam cu ochii închişi, cu faţa în bec şi când vroiam să mă uit afară, văzând întunecimea şi monotonia, mă uitam din nou, cu mână pusă deasupra ochilor, la geamandanele antice de pe şifonier şi-mi imaginam că sunt cutii cu comori. Inclusiv o pânză antică de păianjen e p'acolo.
                M-am săturat de şcoală, vreau acel soare care sparge monotonia să apară odată. Între timp, stau în casă şi-mi cultiv sentimentele. Şi le simt crescând mai ceva ca pe florile îngheţate de afară. E frig. Nu mai vreau firg, frigul bagă o monotonie d'asta "şcoală-casă-şcoală" în mine, de zici că's teleghidată. Azi am început ziua în forţa monotinei, cu o aprinsă contrazicere cu mama, discuţie în care ea a vorbit mai tot timpul. It's cold. Tsumeeetai. 冷たい. E frig. Şi tot aşa. Aş spune-o în toate limbile, de o mie de ori, până s'ar face cald odată.

                Let's die together. No. Let's kill together. What? Let's kill the cold freezing in out hearts. Hai să omorâm firgul din inimile noastre, sentiment care ne îngeaţă de dinăuntru şi de cufundă într-o ură impreceptibilă, care mai târziu ne va arunca în veşnica ceaţă a nimicului. Let's kill eveything.

sâmbătă, 19 martie 2011

'Till Forevă' Stoooops

"And I was like fuck you, fuck you, fuck you all day!"
"Everyone is entitled to their own opinion. It's that yours is stupid. :3"


The Ready Set - Young Forever

            Trebuie să recunosc că nu mă aşteptam să mă simt atât de truuu. Trebuie să admit că ar trebui să cheltui mai puţin banii maică'mi. Trebuie să realizez că inspiraţia nu e instantă, ca nessu'. Deja mi-e dor de alcoolici mei anonimi, dar parcă toată otakăreala asta e prea tru'. Truuu...=))
            După ce am ajuns la Romană, m-am întâlnit cu cele două mimoze [whaa- haa-haa] şi am intrat în KFC. Cele două mimoze : Ana şi Ana. WTF, problema a apărut din prima deja? Astfel că Anei pe care o ştiam deja i-am zis Cash-Cash [că doar aşa-i zice] şi Anei pe care abia am cunoscut-o i-am zis simplu şi scurt : Ana [ce nume simplu =))]. Ne-am luat ceva dulce şi ne-am aşezat la geam : am descoperit astfel un nou sport naţional, bip-bipăiala. De câteori vedeau un băiat drăguţ [bishi sau bishonen everywhere in ză new woorld :>], una dintre ele sau amândouă ziceau un scurt "bip-bip". WTF, fetele, nu ştiam că lumea a  atâââât de full de oameni interesanţi. Mai ales că cei mai bipăiţi băieţi erau cu câte o gagică de mână [death for ză bitches!!!].
            Când s-au cam săturat de survolarea cu privirea a locuitorilor asfaltului, am început să frecăm hârtia. Eu şi Ana venisem cu caietele de amintiri, astfel că ele s-au ales cu o piesă unicată de artă de la mine şi eu m-am ales cu cea mai iubită coadă de...kanji, hiragana sau katakana, habarnix ce-a scris Ana p'acolo [i'm sooo stupid].
            Acuma lume, avertisment : dacă vreţi să mâncaţi pe bune, mergeţi la Mc. La Kfc mâncarea e puţină şi scumpă [ce dreaq, abia îşi mai ieşise portofelul de traumă, că săracu' cu excursia a cam murit de foame [peoople, hrăniţi-vă portofelele pentru binele vostru!]]. Astfel că am mâncat şi mi-am spart portofelul. No problemo, nu mai intru în Kfc decât dacă am chef de scandal :X. Astfel că am plecat, ne-am plimbat până la Unirii, am intrat în Bershka şi ne-am luat rămas bun fericite.
             So, dragele mele nebune, sper că următoarea dată când o să ne vedem o să fiu şi eu în mood-ul de bipăială, ca să vă susţin cu toată forţa mea. Şi sper să mai am bani de Otaku. =))

Happiness >.<

vineri, 18 martie 2011

Tacked Life

I'm free to speak my mind anywhere
Mâine am să distrug lumea cu îmbrăţişarea mea



           E frumos când nu mai ai timp nici să răspunzi la telefon. Chiar e frumos, fascinant şi de'a dreptul adevărat. Din şuieratul vântului rece şi înţepător, pe care-l urăsc atât de mult, pe lângă urechile mele, parcă mă trezesc pentru a adormi din nou. Afară n'o să mai plouă.
           Niciodată nu apuc să gândesc până la capăt tot ce trebuie. Am început să mă uit la zodiace şi astfel mi-am dat seama că n-am vreo şansă să mă înţeleg cu zodiile de apă (Peşte, Rac, Vărsător) evăr'. Şi chestia chiar se aplică, eu fiind o venerabilă zodie de foc. Astfel se dovedeşte cât de compatibilă eram eu cu leoaica mea roşcată de Malina.
           Am văzut-o joi, avea aceaşi figură. Simt cum relaţia noastră se rupe, uşor dar sigur. Era de aşteptat, dar mă mir că am rezistat aproape doi ani, în contextul în care nu ne vedeam des. O să mai ies cu ea, asta e sigur, dar nu cred că vom mai râde ca pe vremuri. Până la urmă ea e singura persoană care m'a ţinut trează până la şase dimineaţa. I know I care <3.
           La şcoală...m'am măritat cu Nexa şi'am înşelat-o cu Kata =)). Fazele astea sunt destul de amuzante încât să-mi umple zilele şi să altereze mutrele groaznice ale profilor. Simt cum şcoala devine un calvar de nesuportat. Iar mâine mă văd cu don'şoara Cash-Cash [o otakă pe care-am cunoscut-o într-o excursie], împreună cu o prietenă de'a ei, Ana. Şi astfel constat că în mai e Otaku şi că parcă mai văd o pancardă cu "Free Hugs".

Happiness >.<

miercuri, 16 martie 2011

you are you, no matter how much of 'you' there is.
 
back to top