39 de trepte este un roman scris de autorul scoţian John Buchan, care apoi a fost adaptat într-o piesă de teatru. Richard Hannay s-a întors de curând de la Londra, unde fusese dezamăgit de priveliştea oraşului modern. Plictisit de viaţă, acesta se hotărăşte să meargă la un spectacol, unde o va întâlni o damă urmărită de nişte indivizi ciudaţi. Aceasta va petrece noapte în apartamenul lui, unde Richard o va găsit moartă în dimineaţa următoare.
Am fost relativ entuziasmată când profesoara de română ne-a spus că în săptămâna altfel vom merge la teatru. Mi-am plătit biletul din timp, pentru ca astăzi la ora 10 să mă întâlnesc cu Meda să vedem "39 de trepte", la teatrul Nottara. Ne-am aşezat pe locurile noastre şi am aşteptat ceva până a început piesa. Făcusem schimb de bilete cu un coleg ca să fiu pe acelaşi rând cu Meda, aşa că ne-am aşezat una lână alta. În acea jumătate de oră în care aproape o treime din şcoală a umplut sala, n-am putut să nu observ cât de stupizi sunt unii. Exemple: să nu fii în stare să-ţi găseşti rândul, deşi ele sunt numerotate; sau: să ai loc la balcon şi să stai cu curul pe marginea balconului ca să faci poză unei colege [tâmpite] care stă pe locurile de jos, băgându-mi astfel mie bliţul în ochi. Şi asta la teatru.
A început piesa, linişte, să zicem. A fost atât de interesantă încât a reuşit s-o facă pe Meda, care era moartă de somn, să chicotească. Eu am râs. Piesa este o comedie cu ceva aventură, foarte frumos interpretată. În distribuţie au fost doar patru actori: Luminiţa Erga, Alexandru Jitea, Adrian Văncică şi Alexandru Mike Gheorghiu, dar au jucat impecabil.
N-am mai fost la teatru de mult. Mi-a plăcut, locul emana cultură pură. Bine, doar scena.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu