Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 22 noiembrie 2012

We are infinite

Sources of absolutely
smart idiocy

Not really. For me is stressing and sort of disgusting.
    Universul plin de culoare îmi oferă atât de multe oportunităţi încât ameţeşte orice intenţie a subconştientului meu de a dori extraordinarul care pare atât de posibil. Astfel că onorabila intenţie este învinsă iminent de lenea trezită din adâncul aşa-zisului meu spirit conservator. În final, fericirea sau cel puţin mulţumirea de sine rămâne un fenomen total posibil şi uşor de obţinut, dar care se lasă aşteptat.

duminică, 18 noiembrie 2012

Kamisama Hajimemashita: PRIMA IMPRESIE

"I don't have a home to go to"
"Who cares?"

    Nanami Monozono este o adolescentă ajunsă pe drumuri din cauza datoriilor tatălui ei, care a dispărut, lăsând-o sigură, fără casă. În seara acelei zile întâlneşte cu om care, după ce este salvat din colţii unui fioros câine, îi dă o sărutare pe frunte şi o hartă mâzgălită care ar trebui s-o ajute să ajungă la noua ei casă. Ajungând acolo, locul se dovedeşte a fi un templu şi Nanami se vede devenită zeiţă peste templu. Ce se va întâmpla însă când fata, şi-aşa ameţită, se loveşte de prezenţa lui Tomoe, familialul fostului zeu al templului, care nu doreşte s-o servească pe noua lui aşa-zisă stăpână?

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

Mardock Scramble: The Second Combustion

Review la prima parte

      Sânge în spatele unei aurore boreale. Odată cu el curge disperarea din sufletul ei şi lacrimile fără voce. "Nu vreau să mor". Un foc de armă şi nesfârşite regrete, din arma vie se revarsă sânge cald.

Hikari, Sono Saki E

"Poza asta,
nu arată ca o pasăre?"


      Kii, o tânără venită din provincie pentru a studia la Tokyo, îşi petrece zilele hoinărind prin marele oraş şi imortalizând prin lentile fiecare peisaj care i se pare interesant. Între timp, tânărul Matsushita Yuya lucrează pentru ca visul pe care şi l-a împlinit să nu se termine. Ce se va întâmpla când acesta o va întâlni pe Kii şi va lua în mâini aparatul ei de fotografiat?

vineri, 16 noiembrie 2012

Spontanitatea toamnei

Deloc stimulat
de căderea frunzelor

       Singurul loc în care văd frunze galbene, portocalii, frumoase şi fragile căzând este de la fereastra mea. În rest, ori nu mă uit, ori deja s-au pus covor pe pământ şi asfalt şi atunci nimeni nu le mai vede. Niciodată n-am îndrăgit toamna, pentru că-mi aminteşte cât de departe e vara.

It is mine

KYAAAAAAAH
*infinte enthusiastic screams*




      Sincer, n-am găsit alt mod mai bun de a-mi transmite sentimentele pentru el. Inima îmi ardea cu fiecare sunet dulce pe care-l auzeam, şi acum încă mocnind necontenit. Aşteptarea a stins dorinţa din mine, dar când l-am văzut din nou după acel timp în care mă hrănisem doar cu iluzia lui, trebuia să fac ceva ca el să-şi dea seama cât de mult îl ador.

joi, 15 noiembrie 2012

K-On! Movie

"And us in London!"

De la stânga la dreapta: Mio, Azu-nyan, Yui, Ritsu şi Mugi
     Absolvirea liceului se apropie pentru Mio, Yui, Ritsu şi Tsumugi, studente din ultimul an şi membre ale clubului de muzică uşoară. Ele hotărăsc împreună să meargă într-o excursie de absolvire, alături de prietena lor Azusa, de asemenea membră a a clubului. Destinaţia, aleasă prin tragere la sorţi, este...Londra!

miercuri, 14 noiembrie 2012

Never content

Lumea e prea complicat
de simplă

       Agitaţie inutilă combinată cu vitrine superficiale şi feţe corupte. Latura cu adevărat frumoasă a lumii e distrusă de această faţadă care pare a fi ceva valoros, când defapt distruge valoarea. Ce e cel mai grav e că pare a ne obliga s-o urmăm în involuţia în care duce această lume.

marți, 13 noiembrie 2012

I wish I had someone to fangirl about

In real life,
I mean

       Am vrut întotdeauna să cred că atracţia vine din admiraţie. Că lumea e plina de posibilităţi, că fiecare persoană are calităţi care-i întrec defectele şi că oricine poate fi frumos în felul lui. Dar, ce se întâmplă când adevărul e crud, iar atracţia se transformă în regret?

Monochrome frame

It's all about
what you want to feel


     Monotonia a luat calea asfaltului şi s-a transformat într-un vuiet stins de entuziasm. Şinele au trosnit gălăgios, ca de obicei, şi zgomotul a acoperit tot ceea ce putea fi perceput ca frumos. O scurtă exteriorizare de ură nefondată, care a fost înăbuşită de lumina obscură a serii. Luminile oraşului încercau să pară interesante prin strălucirea lor vagă, dar agitaţia inutilă făcea figurile tipice să devină neinteresate.
 
back to top