Trup de apă

"Mi-e dor de ochii tăi de jar,
privind mâinile neatinse"

        În momentul în care privea înapoi cu nostalgie la iubirea pe care şi-o dorise atât de mult, realizase în sfârşit că greşeala ei a fost acea dorinţă în sine. Era conştientă că totul fusese prea frumos, prea adevărat şi prea simplu pentru a fi adevărat. Şi imposibilul era deja o realitate dureroasă: apa ardea.

Hysterical Again

I live over,

again.

      M-am trezit din cutremurul agoniei, doar pentru a porni într-o călătorie fără sfârşit. Aş fi vrut să trăiesc din nou, cu speranţa că poate totul s-ar fi terminat altfel, dar din lumea mea rămase numai cenuşa. Şi în dorinţa mea nebună de a-mi avea universul înapoi, m-am înecat în propriul ţipăt, dar nimeni n-a putut înţelege că tot ce viaţa a lăsat în urmă va fi un chin. În final, când am deschis ochii după un somn de o mie de ani, m-am găsit singura în viaţă din lumea de cenuşă.

Vending Machine

Pentru că aşa suntem noi,

mereu clătinându-ne pe drum.

I dare you to guess which ones are my legs >:)

         E absolut minunat atunci când îţi dai seama că nimănui nu-i pasă cât de beat de fericire eşti tu. Şi te îneci în aerul proaspăt în timp ce ţii de mână alţi nebuni pierduţi ca tine. După tot timpul care a trecut, mi-am dat seama că am tot ce mi-aş putea dori, şi că uneori visez degeaba lucruri imposibile. Poate ar fi mai bine să preţuiesc ce am acum.

Ploaie de cafea

1. Ce speli prima dată la duş?
Cât vroiam să văd întrebarea asta într-o leapşă! Răspunsul? Siiimplu şi logic: mâinile.


2. Care e culoarea ta de helancă preferată?

Nu suport helăncile [sau orice îmi strufocă gântul şi respiraţia], dar dacă ar fi să aleg, ar fi negru.

Uragiri no Yuuyake

Dacă simţi răsăritul,

ştii că ziua de mâine va avea sens.

            Odată cu soarele care înnebunbeşte pământul, mintea mea distrusă o ia din nou razna din cauza vibraţiei vocii lui. Podeaua bubuie ca în fiecare noapte nebună în care difuzoarele îmi fac urechile să răsune, şi visele mele se transformă în realitate odată cu minunea distrugerii speranţelor.

Light My Fire

Focul urii mele te va distruge

în timp ce vei ţipa de plăcere

       De când m-a întâlnit, el era conştient că alături de mine îşi va găsi groaznicul sfârşit, şi am putut să-l simt cum îşi îneca frica şi îndoielile în alte sentimente pe care nu le înţelegeam. Şi totuşi m-a iubit pentru ceea ce aveam să devin, în final înecându-se în propria-i dorinţă. Eu oare l-am iubit sau l-am compătimit? L-am distrus, asta ştiu sigur.

Evil Rage Within My Heart

And...

that fucking orgasmic explosion

in my mouth.

Mango, nu altceva =)).

         E ciudat când un simplu pretext poate aduce explozia unei alte zile geniale. Când regretul devine motivul care mă face să merg înainte, atunci îmi dau seama că viaţa merită trăită. Poate că m-am obişnuit să trăiesc prea mult prin amintiri. Şi asta nu e un lucru rău. Atâta timp cât în fiecare zi încerc să creez noi amintiri. Life goes on.

 

Shinomiya Natsuki & Kurusu Shou Duet Song - GO! x 2ジェットコースター [Uta no Prince-sama]

Daisuke Ono

"Ono-san, kimochi warui desu"

Kamiyan: "Yoku itta".

... OTOKO WA...OTOKO!

         Fiecare persoană are nişte limite impuse de sine peste care nu îndrăzneşte să treacă. Şi totuşi, cei care o fac, şi reuşesc să o facă într-un mod în care nu se compromit, vor fi percepuţi altfel de cei din jurul lor. În cazul lui Daisuke Ono, lumea îl crede dezgustător iar fanii delicios. De ce? Pentru că omul ăsta reuşeşte să aibă o imagine perfectă de prinţ frumos şi orbitor de strălucitor în timp ce e conştient şi el cât de caraghios poate să fie. Şi totuşi, asta îl face pe OnoD cu adevărat original.

         Şi azi face 34 de ani! Nu-mi vine să cred :)).

Instinct

Te face să faci lucruri nebune, imposibile.

Vocea lui KISHOW, nu instinctul!

       Valul absolut al setei de viaţă m-a purtat pe un drum de la înec la feerie, şi sufletul meu a ţipat odată cu fumul gros care ieşea din creierul meu carbonizat de entuziasm. Şi am privit lumea altfel, pentru că am văzut zâmbetul lui sarcastic şi aş fi vrut să scot pistolul şi să-i distrug părerile greşite despre mine, dar eram prea captivată. Şi când mi-am îndreptat coloana după ce privisem ca o tâmpită la cerul înstelat în timp ce mă învârteam în cercuri fără să ştiu pe unde calc, noaptea se luminase şi întunericul nu mai era gol şi necunoscut. Strălucea şi aş fi vrut să-l devorez cu tot cu luna mică care-mi zâmbea cald, dar am căzut. Şi m-am ridicat ca s-o iau de la capăt. \m/

Entuziasm şi creativitate

N-am crezut vreodată în noroc,

dar entuziasmul lui mă loveşte zilnic.

             Soarele arzător îmi aruncă timpul în urmă şi mă lasă cu o realitate goală şi nebună. Atunci realizez că în fiecare zi greşesc prin simplul fapt că trăiesc aşa cum vreau şi când văd că timpul mi-o ia înainte, viaţa nu mai are sens pentru mine. Aerul verii care s-a grăbit să vină mă îmbată şi mă face să visez la zilele de mult uitate în care iubeam.