Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 13 octombrie 2011

My Diary.

そう 毎日つづく 物語を



    Razele blânde ale soarelui se ivesc prin fereastră, şi atunci îmi dau seama că un nou anotimp a venit. Atunci când îţi văd faţa adormită, nu pot găsi nici o urmă de îndoială pe ea. În timp ce încercăm să înaităm, frustrarea mă loveşte şi mă poticnesc. Învaţă-mă să mă port la fel de natural ca şi tine


   Imaginea nu-şi schimbă culoarea şi nu renunţă; Vreau să fiu eu însumi fără să mă pierd. Nu mă voi mai lăsa purtat de val. Încetează să mai treci peste pagini, nu e mai bine să citeşti pagină cu pagină? Acea poveste care continuă în fiecare zi.

   Sunt prieteni care merg împreună cu mine. Sunt prieteni pe care nu-i voi mai vedea niciodată. Acele timpuri au trecut, dar atunci când îmi amintesc, strălucesc în inima mea ca un talisman.

   Rănindu-i pe alţii şi fiind rănit, am realizat că oriunde ne aflăm, suntem în mijlocul unei călătorii. Atunci când mă întorc şi văd drumul pe care am mers până acum, mă întreb dacă chiar am ajuns atât de departe. Chiar dacă încă pare un mister, cu toată susţinerea multor oameni, am decis să nu renunţ şi să-mi continui drumul. Mi-am spus că nu voi mai fugi, că voi avea încredere în mine.

   Este normal să mergi în ritmul tău, dacă nu ai un vis pe care nu vrei să-l trădezi. Vreau să continui să mă maturizez blând. Mergând mai departe, ştiu că pot să susţin pe cineva. Nu voi mai avea vreo îndoială în drumul meu.


I love Kamiya Hiroshi.
^_________^

Povestea continuă în fiecare zi.

Ploaie. Cântece. Blond.
Fantezii. Cântece. Totul străluceşte.

De la stânga la dreapta : Shiro, Sayuuki şi Misaki.

      E minunat când realizezi că ai nişte oameni lângă tine în care poţi să ai încredere. E minunat când ai pe cineva care te acceptă aşa cum eşti, care te iubeşte cu bune şi cu rele şi care te înţelege. E minunat să iubeşti.

miercuri, 12 octombrie 2011

Hă hă. [SAKANA!]

Ştiam că sunt o persoană nocturnă.
În loc să-mi fie somn eu lucrez.

Oh da. Ce ascult eu la ora 2:02, ţinându-mă cu mâna de burtă să nu cumva să râd şi să mă audă ai mei.
SAKANA! 

            Ar trebui să-mi schimb obiceiul ăsta de a mă culca la 2 noaptea. Nu de alta dar mă cam doare undeva că a început şcoala. Şi azi am avut test. Şi o să mai am teste :)).

            De la un timp am început să observ că lumea mea nu se mai învârte în jurul şcolii, aşa cum era înainte. Acum şcoala este [cum zice mama "locul meu de muncă"] unul dintre foarte puţin importantele lucruri ale vieţii mele. Să vezi când or veni notele. Astăzi am plecat de acasă târziu. prin mulţimea de oameni de la metrou mergeam teleghidată cu căştile în urechi; sincer nu-mi păsa că am test la matematică şi că o să întârzii, tot ce vroiam e să mă afund în scârba faţă de lume pe care o simţeam pe moment. Mă întreb...oare am devenit unul dintre acei neglijenţi care nu ştiu ce vor să facă cu viaţa lor pe care-i detestam acum un an? Nu vreau să ştiu. Până la urmă sunt absolut neschimbată, doar că acum îmi lispeşte motivaţia de a mă gândi la viitor. Sau chiar la prezent.
            Nu cred că voi avea timp de muzică metal din nou. Vreodată. E prea multă muzică japoneză out there. În noaptea asta n-am avut altceva mai bun de făcut decât să-mi subtitrez un videoclip. I learnt smth new, yeaaa~.
Sincer mă simt mândră de mine că într-o oră am găsit şi versurile melodiei, şi videoclipul, am aranjat subtitrările şi le-am făcut şi timing-ul. Poate într-o zi am să găsesc pe cineva care mă va plăti pentru asta :)). Oricum, ar fi o oroare, momentan cel puţin, să traduc şi să fac timing-ul la un film întreg. My head aches only when I think about it.
            Oh da. Mah new obssession : Daisuke Ono şi Kamiya Hiroshi. Trebuie să găsesc nişte imagini frumoase cu ei să le trântesc pe peretele faimei de la mine din cameră. Posts about those two awsum smexy guys comin' up soon. Ah, şi m-am apucat de anime-ul Earl and Fairy. Kinda nice dar nu mor să aflu ce se întâmplă [starin' at Daisuke-sama =P~]

Happiness >.<

duminică, 9 octombrie 2011

Working!!

Dacă aş face o postare pentru fiecare
anime pe care l-am văzut,
cred că n-aş mai avea loc pe blog.



             Este unul dintre anime-urile alea fără acţiune care credeam că mă va plictisi. Sau nu.
             Takanashi Souta [yeah! mi-am aminit numele lui =))] este un licean obişnuit care într-o seară de iarnă întâlneşte o fată micuţă şi drăguţă care-l întreabă "ai dori un loc de muncă?". Astfel este angajat la un restaurat de familie, plin de oameni de tot felul. Vai cât am putut să râd la anime-ul ăsta. Şi eu de fel nu prea râd nici măcar la comedii.

Uragiri wa Boku no Namae wo Shitteiru

sau Betrayal Knows My Name
Bishounen. Demon. Yeah!


           Mi-e lene să scriu despre ce e vorba. Daaaar...

Seven Days

Loads of anime and manga reviews comin' up.


         Sincer, când am văzut coperta acestei manga, ştiam că o să-mi placă. Nu ştiu de ce, aveam impresia că o să citesc ceva nou. Şi aşa a fost. Ceva nou şi totuşi cunoscut.

joi, 6 octombrie 2011

Cum se mănâncă un biscuite

...ştiţi toţi din reclama aia, nu?
X3


A trecut mult timp...


...de când n-am mai răcit aşa de tare.
Mai bine.
I want my summer back.


              Mă doare gâtul şi-mi curge nasul [şi tocmai am strănutat]. Şi tocmai când voriam şi eu să îmi repet nişte cântece. M-am apucat de UraBoku [care apropo e destul de mişto], am terminat Lucky Star şi abia aştept Nijikonul 8->.

               Mi-e dor de dimineţile de vară. Atunci când mă trezeam fără nici o grijă şi miroseam aerul plictisitor al oraşului. Parcă razele de soare atunci era mult mai colorate şi mai pline de viaţă decât acum. Îmi amintesc zilele în care mergeam în parc doar ca să-l văd pe un anume el, zilele în care chicoteam în timp ce puful din copacii plutea prin aer.
           Toate astea s-au transformat în ceva necunoscut. Parcă am lăsat în urmă tot ceea ce însemna persoana mea, dar am rămas aceeaşi. Cât îmi doream să mă schimb. Credeam că m-am schimbat, vroiam să ştiu că nu mai sunt la fel, dar totul pare exact la fel. Ironie.                             
              "Când soarele a găsit luna, ea îşi bea ceaiul în grădină, sub umbrelele verzi ale copacilor. În mijlocul verii. Când luna a găsit soarele, el arăta pe parcă abia se ţinea pe cer, dar ochii ei îi salvară viaţa. În mijlocul verii. Totul era auriu pe cer. Totul era auriu când ziua şi noaptea s-au întâlnit.”

Happiness >.<

luni, 3 octombrie 2011

Haramichi (reloaded)


Or smth like:
Marc şi karaoke pe Versailles
sau
Taki şi jocuri spooky
sau
those old awesome days when you feel
like you love everyone and everyone loves you.
Or not.

duminică, 2 octombrie 2011

SEXY GALAXY

It looks like my feelings are
not so heavy anymore.
That's the miracle of a concert.


           Baaack. Dracu ştie pentru cât [cuz honelsty that break wus cuz of mah endless lazyness b-)]. La şcoală totul pare frumos. Pentru cât de frumos poate fi plictiseala, totuşi. AM FOST LA CONCERT LA HITT, OAMENI. Nu cred că vă spusesem, dar mi-ai luat biletul cu două săptămâni înainte. OFMG, IT WAS AWESUM <3.

 
back to top