Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 16 februarie 2012

Anime Iarnă 2012

Anime-urile la care mă uit
sezonul ăsta.

        De când m-am apucat serios să mă uit la anime, în fiecare sezon aleg dintre noile anime-uri care apar titlurile care mi se par interesante şi le urmăresc de la primele episoade. Anime-urile pe care le urmăresc în prezent mi se par [toate] foarte interesante, so let's get started:



De la stânga la dreapta: Kagerou şi agenta SS a lui, Karuta; Watanuki, Miketsukami, agentul lui Ririchiyo care se află lângă el; Sorinozuka şi agenta SS a lui, Yukinokouji şi Natsume, agentul SS al lui Watanuki.

        Shirakiin Ririchiyo are un complex despre faptul că nu poate trăi independentă şi neprotejată, astfel că se mută în conacul Ayakashi [Maison de Ayakashi], un complex de apartamente unde rezidenţii sunt atent examinaţi înainte de a se stabili şi fiecare rezident este acompaniat de un secret service [SS] agent, adică un bodyguard. Deşi Ririchiyo susţine că nu are nevoie de compania unui SS, mai târziu va afla că agentul ei este defapt o persoană pe care ea a salvat-o cândva în trecut.
        InuBoku a fost primul anime pe care ochii mei l-au văzut în 2012. Primele episoade nu m-au dat pe spate, dar de curând devine din ce în ce mai interesant [în prezent au fost difuzate 5 episoade]. Ririchiyo este una dintre puţinele tsundere pe care eu personal le suport, poate pentru că nu mi se pare că e chiar o tsundere stereotipică. Miketsukami, agentul SS al lui Ririchiyo, străluceşte [la propriu] în fiecare episod. Celelalte personaje sunt totale, fiecare urmează fiecare un stereotip prezentat într-o manieră comică şi cu o doză de idioţenie adorabilă. Sunetul...sună bine =)). Seiyuu sunt superbi [Yuuchi Nakamura în rol principal], voci cunoscute şi necunoscute, melodiile sunt de la interesante la geniale [openingul este cântat de MUCC [Misaki don't laugh]]. Îmi place atât de mult încât m-am apucat şi de manga, care pare să se mişte mai repede decât anime-ul. Abia aştept următorul episod. Când e gata, full post about it.



De la stânga la dreapta: Yoshitake, Hidenori şi Tadakuni. În marea descoperire a dulapului surorii mai mici.
          Tadakuni, Hidenori şi Yoshitake sunt trei băieţi de liceu normali care-şi trăiesc viaţa normală. Misterele vârstei, totul despre dragoste şi ciudăţenile vieţii sunt toate în lumea lor. Practic, o comedie despre viaţă.
         La început am avut îndoieli...văzusem Kimi to Boku şi lumea le compara, aşa că am zis că de ce să nu-l încerc şi pe ăsta. La primul episod eram...WTF?! *laughing like crazy all the time*. Danshi Koukousei este una dintre PUŢINELE COMEDII CARE CHIAR M-A FĂCUT SĂ RÂD din prima clipă. Şi eu râd foooooarte greu la anime. Este absolut penală, totală. Personal îmi place pentru că e cu băieţi [comediile cu fete ca şi personaje principale nu prea au cum să facă o fată să râdă, nu? ex: Lucky Star -__-"] şi simpla lor idioată viaţă de zi cu zi e amuzantă. Sincer, habar n-am care-i care, cum îi cheamă şi astea. Nu ai timp să te gândeşti la asta :)). Celelalte personaje sunt şi ele la fel de penibile şi penale [Ringooo-chan], deci susţin perfect linia idioţeniei. Vocile sunt bune [TOMOKAZU SUGITA în rol principal, HELL YEEAH \m/], melodiile sunt interesante şi replicile sunt...I can't stop laughin' when I think about it [MAHOU SHOUNEN =))]. So go and watch this awsum shit right now.



Saizo şi Isanami

         Kirigakure Saizo este un ninja hoinar care încearcă să-şi găsescă rostul în viaţă; întâlnirea lui cu Isanami, pe care o salvează atunci când este urmărită de nişte asasini, îi va aduce o doză majoră de stres în viaţa de zi cu zi. Ea îl roagă să o protejeze şi să meargă împreună cu ea până pe teritoriul lordului Sanada Yukimura. Ajuns acolo, Saizo rămâne pe teritoriul lui Sanada ca fiind unul dintre cei zece ninja cu abilităţi speciale pe care acesta i-a adunat pentru a pune capăt războiului din Japonia. Între timp, puterea ascunsă a lui Isanami iese la iveală.
         Pare'se că anime-ul se plasează undeva prin istoria Japoniei, dar habar nu am unde. L-am început la sugestia lui Cash Cash, cu ideea că văd un reverse harem [HA], dar s-a  dovedit a fi un anime cu ninja şi lupte şi...băieţi frumoşi. OH DAAA. Sincer, cel mai recent episod [adică episodul 6] mi-a plăcut ciudat de mult. Are lupte interesante, tehnici cam tipice şi o doză suportabilă de ecchi. Isanami este genul de tipă care mi s-ar părea enervantă, dar nu-mi este. Iar Saizo...ARRRRRR...e făcut de Daisuke Ono, deci dragoste la prima auzire. Deşi e cam depresiv, neexperimentat în ale pasiunii şi se crede cel mai tare [nu că n-ar fi =))], e un tip perfect normal. Restul personajelor sunt acceptabile, toţi se luptă frumos şi cu graţie [-_____-"]. Muzica este...endingul ăla are o tonă de autotune dar îmi place; openingul este cântat de Ono-san şi vocile sunt ok. Mă întreb cum dracu se va termina toată chestia asta. Ah, personajul preferat ar fi Rokuro [KAMIYA HIROSHI la voce \m/], pur şi simplu pentru că pare cel mai puternic, deşi pantalonii ăia pe care-i poartă sunt atââââââât de gay.



De la stânga la dreapta: Ichika-sempai şi Kaito, [sus] Mio şi Tetsurou, apoi Kanna şi Lemon-sempai [pooocky<3]

                       
           Kirishima Kaito este interesant de lumea filmului, astfel că într-o seară de vară în care ieşise să filmeze peisajul, un incident ciudat despre care nu îşi aminteşte prea multe are loc. Ziua următoare în şcoala lui se transferă Takatsuki Ichika, o fată cu un an mai mare ca el care după ceva discuţii ajunge să locuiască împreună cu Kaito. Odată cu începerea verii cei doi alături de prietenii lor vor începe să lucreze împreună la un film; se vor dezvolta împreună, cunoscându-se cu adevărat unul pe celălat. Vara le va aduce nu numai clipe amuzante, dar şi evenimente de neuitat.
       Avem aici romanţa sezonului, un romance-comedy tipic, dar destul de interesant. Pornit de la producătorii Onegai Teacher [nu l-am văzut, n-am de gând], mulţi spun că cele două serii seamănă foarte mult. Eu personal l-am văzut pentru că grafica şi sentimentul pe care părea să-l inspire mi-a amintit de Ano Hana. Povestea este interesantă, avem un lanţ amoros destul de lung tras de o tipă scundă şi puţin malefică [Lemon-sempai], personaje tipice şi un extraterestru. Da, Ichika este un extraterestru. Dar asta nu pare să conteze prea mult, cel puţin pentru mine :-j. Sunetul este supeeeerb, adică ador opeing-ul şi endingul. Seiyuu sunt toţi necunoscuţi [am uitat c-o ştiu pe Asumi Kana care-o face pe Mio, dar nu mi-am dat seama când am auzit-o, sincer], iar cel care-l face pe Kaito mi se pare cam neexperimentat [sună uneori feelingless]. E genul de anime care seamănă puţin cu o telenovelă, pentru că te lasă într-un aşa zis suspans la sfârşitul episodului [care pe mine nu mă face să vreau să văd următorul episod sincer, pentru că acţiunea e destul de predictibilă]. Personajele sunt drăguţe şi deştepte, destul de deştepte pentru nişte îndrăgostiţi neexperimentaţi.


De la dreapta la stânga: Mei, apoi Sakakibara şi două feţe ale căror nume nu m-am obosit să le reţin.
       Cu 26 de ani urmă în clasa a trei din anul al nouălea exista o fată numită Misaki care avea note mari, era bună la sport şi arăta bine, astfel că era populară şi colegii alături de profesori o admirau. Atunci când a murit subit, colegii ei au decis să se comporte ca şi cum ea ar fi existat în continuare. Apoi, în iarna lui 1998, un băiat numit Sakakibara Koichi se mută în clasa a treia din anul al nouălea, fără să ştie ceva despre istoria clasei şi după puţin timp devine suspicios faţă de atmosfera ciudată din clasă. În special el este interesat de o fată numită Misaki Mei care nu este băgată în seamă de ceilalţi colegi şi poartă un plasture peste ochiul drept.
       Avem aici horror-ul sezonului. Nu ştiu dacă s-ar putea numi horror, aşa e clasificat, dar cu siguranţă nu arată ca şi percepţia mea despre horror. Deci nu vă aşteptaţi la sânge sau d'astea, scene sunt, dar nu foarte multe şi nici foarte speciale. Anime-ul mai este clasificat ca fiind un mister, gen care chiar îl defineşte. Îţi  inspiră o anumită stare de groază care s-ar putea ca pe unii să-i sperie. Grafica arată supeeerb, design-ul personajelor este ideea mea de grafică perfectă; coloana sonoră are acele note tipice de suspans care te bagă în groază. Povestea este complexă, deloc previzibilă [dacă eliminăm o premoniţie pe care o am eu de câteva episoade încoace] şi personajele sunt destul de puternic construite. Pe Sakakibara îl ador, pur şi simplu pentru că nu-i este frică, iar Mei este personajul tău atractiv prin aura ciudată pe care o emite. Restul sunt simpatici, dar am eu altă premoniţie despre ei care-i face neimportanţi. Şi prima moarte este totaaală, mie personal mi se pare originală; m-a lăsat praf, având în vedere că mare parte din episoade le-am văzut noaptea târziu.

       Rămase din sezonul trecut [adică toamnă 2011] urmăresc Chihayafuru [GENIAL!] şi Mirai Nikki [mister comparabil cu Death Note]. Sezonul ăsta a mai început OVA yaoi Ai no Kusabi [unul dintre puţinele yaoi-uri cu adevărat bune pe care eu le-am văzut] şi Black Rock Shooter pe care-l aştept să se termine şi după îl văd tot într-o zi.
       În principal tot ce văd îmi place, nu am la moment un preferat, dar sigur voi reveni asupra unora dintre aceste anime-uri când sunt terminate.

Happiness >.<

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top