Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

vineri, 10 februarie 2012

I don't want my dreams to become true

E ciudat faptul că regret;
mă doare, mă distruge şi eu nu fac nimic.

         Am prea multe dorinţe penibile, imposibile şi pe care mi-e frică să le spun cuiva. Cerul e negru şi mă sperie, totul pare atât de înfricoşător încât îmi dau seama abia acum că toată încrederea mea e cioburi pe podeaua rece a dimensiunii viselor mele. Curaj încă mai am, dar nu mă ajută cu nimic.

            Doare să minţi. Pe mine mă doare, mă sufocă şi mă face să regret. Dar altă soluţie nu văd, universul meu a devenit mic şi acum îmi dau seama că mi-am distrus singură orice cale de ieşire. Nu mai ambiţie, nu mai am voinţă şi nu vreau să mi se spună că trebuie să fac "ceea ce trebuie". Nu pot să mă mai bucur, pentru că pur şi simplu văd cât am decăzut. Acum ar fi trebuit să fiu fericită.
            Sunt fericită, totuşi, pentru că am râs fără grijă şi m-am bucurat de viaţă. Dar nimeni nu ştie, nimeni nu vede, iar atunci când le spun sincer adevărul, se îngrozesc. Atât de tare încât mă sperie şi pe mine şi mi se face scârbă de mine. Nu mă detest, dar nici mult nu mai am.
            Visez mult, fără rost şi credeam că sunt realistă. Ce glumă proastă, fac mişto de mine singură. Realitatea e groaznică, dar fără ea simt că voi înnebuni. Mă întreb, oare pot să ies singură din asta sau am ajus să depinde de altcineva?

Şi melodia aia mă bagă în depresii, mă face să am vise ciudate şi mă sperie noaptea. 
Eu care iubeam întunericul.
Acum mi-e scârbă de el.

S-a dus naibii romantismul nopţii.

Later edit: 
Şi uite acum îmi dau seama că am şi eu o latură mai sensibilă: nu-mi place să mint. Deloc; eu care mă credeam total insensibilă.
Azi am pierdut un lucru important. Şi mi-am dat seama că am o slăbiciune peste care credeam că am trecut: mă ataşez prea mult de obiecte aparent neimportante.

Un comentariu:

 
back to top