Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

miercuri, 8 februarie 2012

GRANRODEO - BRUSH the SCAR LEMON

Momentul genial în care
ironia devine nebunie.

Am impresia că acel cur din stânga e al lui KISHOW.

        GRANRODEO sunt o trupă japoneză formată prin 2005 care se axează pe rock şi heavy metal. Trupa este în prezent formată din KISHOW [Taniyama Kishow, care se ocupă de versuri şi este şi vocalist] şi e-ZUKA [Izuka Masaaki, compozitor şi chitarist]. Eu personal am aflat de ei după ce l-am auzit pe Kishow în rolul lui Shinomiya Natsuki din Uta no price-sama [un anime din ăla cu mulţi tipi strălucitori şi muzică genială].
     
 
        Muzica lor e prea perfectă. În primul rând, îl avem pe KISHOW cu vocea lui absolută şi fără egal. Printre altele, Taniyama este şi un seiyuu [în afară de Uta-Pri eu l-am auzit, pentru prima dată chiar, în rolul lui Tsukimori Len din La Corda d'Oro]. Dintre toţii seiyuu pe care i-am auzit eu cântând [şi toţi, fără îndoială toţi, pot să cânte cât de cât acceptabil], înainte să-l aud pe Taniyama aş fi spus că Miyano Mamoru [Light din Death Note] este cel mai tare, vocea supremă. Dar KISHOW e clar numărul unu, prin simplul fapt că poate să scoată nişte ţipete care te fac praf, şi asta live. Cât despre e-ZUKA, omul ăla e maestrul chitării, iar muzica pe care o compune este absolut superbă.
        BRUSH the SCAR LEMON este cel de-al treilea album pe care l-au lansat, primul album pe care l-am ascultat eu. Au o grămadă de single-uri [o bună parte din ele fiind folosite prin anime-uri], dintre care eu am ascultat vreo trei [dintre care ador ROSE HIP-BULLET]. Albumul este destul de complex, dar în general melodiile urmează acelaşi principiu: să-ţi zboare crierii. Am să le menţionez doar pe cele care mi-au plăcut foarte mult [pentru că toate mi-au plăcut "mult", nu a existat una peste care să trec].
       CANARY [カナリヤ] este melodia cu care începe albumul. Este cred că prima melodie GRANRODEO pe care am ascultat-o, acum câteva luni bune, şi pot să spun că nu m-a atras din prima. La început, ar fi fost melodia mea preferată din album, dar acum o singură melodie "preferată" nu există. Nu m-am chinuit să caut o traducere a versurilor, dar din ce am înţeles eu cred că melodia se învârte în jurul unei teme gen "dorinţa de libertate". În orice caz, ador vocea lui KISHOW aici pentru că are unele note lungi şi puternice în refren care le fac praf.
       tRANCE vine după Kanariya, şi ştiu că a fost folosită ca al doilea opening pentru anime-ul Kurokami [pe care mă tot gândesc să-l văd]. Melodia asta e genul de melodie pe care o dai la maxim şi te face să poţi să fugi cu toată forţa ta fără să oboseşti. Mie personal îmi dă energie, îmi fură nevoia de somn şi nu mă lasă să stau locului. Live sună superb pentru că KISHOW nu se mai sinchiseşte şi ne ţipă în urechi.
      BRUSH the SCAR LEMON e melodia aia pe care aş pune-o dimineaţa când gătesc şi din cauza ei aş sparge ceva.  Pentru că că trece frumos şi cu şoc de la o tonalitate la alta şi mie personal îmi inspiră o doză de realitate bună. E genul ăla de melodie pe care, când o asculţi când mergi pe stradă, îţi dai seama cât de frumoasă e lumea, dar totuşi nu-ţi pasă de nimeni din jurul tău.
    mondern strange cowboy e pusă undeva pe la sfârşitul albumului [the last hit of total epicness]. Mie personal îmi aduce aminte de toţi idioţii pe care i-am întâlnit, fiecare dintre ei lăudându-se cu ceva inutil. Ador, Adoor, ADOOOR când KISHOW zice pe undeva pe acolo [la minutul 01:36 mai exact] INSANITY!~.
     Nantonaku Keshita Story [なんとなく消したストーリー] vine după nebunia cu cowboy, fiind penultima melodie din album. Genul de melodie voce + pian = eargasm. E perfectă ca şi cântec de noapte-bună, mai ales că după solo-ul de chitară de pe la sfârşit, reapare vocea lui KISHOW care te trezeşte doar ca să-ţi spună undeva pe acolo "Oyasumi " [noapte-bună], iar pe mine asta mă dă pe spate [lucru care-mi aminteşte pe melodia "nocturne" a lui Miyano pe albumul Break, care e cam acelaşi lucru].

     În final, acum mă apuc să văd un concert de-al lor, doar pentru că KISHOW live = miracol. Albumul mi-a plăcut la nebunie, încă l-aş mai asculta, dar vreau să aud toată muzica lor. Clar, trupa mea japoneză preferată este GRANRODEO.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top