Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

luni, 26 august 2013

Why I am not next to sea now

Because life happened

      Există acele lucruri fantastice care-mi fac inima să tresare numai atunci când mă gândesc la ele, care-mi aduc un adevărat calm sufletesc doar când le conştientizez în faţa mea. Presărate printre amărăciunea vieţii de zi cu zi, printre dorinţele neîmplinite şi printre veşnica nemulţumire care poate oricând lovi fiinţa umană, acestea sunt probabil ceea ce mă motivează să merg mai departe. Şi probabil cu astfel de lucruri am vrut mereu să-mi umplu verile.
 
       Nu ştiu dacă am reuşit să fac asta vara asta, dar se pare că sentimentele mele nu prioritează asta. Sunt atât de leneşă încât nu stau nici măcar să adun în minte momentele frumoase din viaţa mea. D'aia nu fac eu poze la evenimente importante.
      În ultima lună n-am fost acasă prea mult, şi dacă am fost, am avut o tonă de chestii pe cap. Cât am fost plecată am avut timp să mă joc mare parte din jocul pe care l-am început cândva pe la începutul lunii, astfel că mai am de jucat doar true end-ul. Am visat o grămadă de chestii din jocuri (am avut timp să visez şi eu odată :)) ), incluzând moaca adorabilă a lui Noiz, figura maiestoasă a lui Senge Iori, zâmbetul orbitor al lui Clear şi marea şi tot soiul de oraşe ciudate şi o grămadă de relaţii ciudate. 
[DAT HAIR *tottally ignores anything else*] "Acum, te mai întreb odată. Nu ai nicio intenţie de a te supune, nu-i aşa?" *ravaging follows*
Probabil singurul lucru care trădează faptul că încă sunt sănătoasă mintal e faptul că am vise aşa fericite şi distractive, diverse şi plăcute.
      A murit bunica mea şi s-a simţit un pic ciudat pentru că şi vara trecută am avut două înmormântări în familie. Nu mi-a părut rău şi nici nu m-am simţit tristă, pentru că eu n-am fost ataşată emoţional de bunicii mei, iar bunica asta era oricum foarte bolnavă. Dar, pentru că familia mea reprezintă cele mai apropiate rude ale ei, am avut o grămadă de treabă şi de mers de colo-colo. Voiam să plecăm în concediu dar a trebuit să anulăm cu o săptămână.
      Zilele trecute mi-am luat în sfârşit o bicicletă. Voiam de mult să-mi iau, şi a dat tata de o ofertă foarte bună, aşa că mi-am luat o bicicletă englezească destul de mare cu un cadru în alb şi gri. Am de gând să dau naibii transportul în comun la suprafaţă şi să merg cu bicicleta peste tot pe unde pot merge, inclusiv la şcoală. Asta şi pentru că zilele trecute am luat o amendă pe autobuz şi mi s-a făcut scârbă rău. Şi, pentru că expirau nişte puncte ale lui tata pe abonamentul la telefon mobil, mi-am luat cu ele un telefon. M-am axat pe un smafo Sony 'cuz of holy walkman, eu în principal îmi folosesc telefonul pentru muzică şi ăsta pe care încă-l mai am acum tot un Sony e. Şiii am comandat iarăşi nişte chestii de pe yesasia pentru că aveau reduceri şi mă ardea grav :)) (am luat un cd d'al lui Yuya cu -64% i mean CMOOON) şi mi-am dat comandă la Cosplay Gen pentru că mi-a tresărit stomacul când am văzut-o pe Reika pe copertă şi cine naibii aşteaptă ca s-o ia de la Niji.
      Trebuie să prin din urmă cu anime-urile dar mi-e lene. Adică nu vreau, pur şi simplu nu vreau. Aşa că am deschis Amnesia şi am intrat în ruta lui Kent care e praf de cute deci mor nu alta. Primul lucru pe care Orion l-a zis despre el era ceva de genul "dekai!" adică s-a mirat de cât de înalt e. 
Care ar putea fi motivul pentru care fata era supărată pe Kent înainte să-şi piardă amintirile? "Poate pentru că mesajele alea fără sens erau enervante, sau pentru că modul ăla în care priveşte de sus e iritant, sau pentru că e direct şi înfricoşător, sau pentru că e imens şi înfricoşător" Ok Orion I get you see Kent as a huge scary cold giant =))
În fine, de obicei primele zece zile din Amnesia sunt cam plictisitoare pentru că tre' să se spargă gheaţa, dar cu Kent a fost praf de distractiv, adică tipa s-a certat cu el, a apărut şi Ikki, Ukyo cu figura aia a lui de m-a băgat în sperieţi "aaaaah deeci acum eşti împreeună cu Kent, asta înseamnă că n-ai să mori aşa uşoor, deeeci~..." oh no. Oricum, Kent blush-uieşte în cantităţi nemaivăzute şiii mi-e cumva să-l las aşa în pană acuma pentru că mâine plec la mare. YEEEEEEEEEEEEEEEY!
      Anul ăsta îmi iau tableta cu mine (ooh yeeeas) ca să nu mor p'acolo de plictiseală şi am decis să ignor toată populaţia idioată din jur şi să mă bucur de mare. Mi-am pus toate melodiile de la UtaPri 2 pe telefon, că le salvasem ca să le ascult când merg la mare, de dragul nostalgiei. Nu de alta, dar acum doi ani, când a rulat primul UtaPri, tot când am fost la mare s-a picat să ascult melodiile alea.
Later today expect some translations cuz that's how I procrastinate.

Everybody loves somebody

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top