Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

vineri, 12 iulie 2013

Ikki III

イッキ III
 
     ...scuze, aşa e. Chiar ai fost îngrijorată. Ah...poate ar fi fost mai bine dacă ţi-aş şi spus eu mai mult. Că te iubesc, doar pe tine. M-am panicat, când mi-am dat seama că mai e doar o lună şi tu te depărtezi iarăşi deşi credeam că ai început să te apropii de mine. Deşi îţi spusesem de multe ori să fii atentă în legătură cu fetele din jur, ai devenit dintr-o dată fără apărare. Probabil din cauza asta, am ajuns să fim deranjaţi de ele. ...m-am panicat foarte tare, îmi pare rău. Cel care te-a îngrijorat cel mai tare am fost eu... Să ştii, eu te iubesc. Ştiu că am fost şi rece cu tine, dar toate astea au fost pentru ca tu să nu păţeşti ceva. Dar, n-am să mai fac asta. Am să-ţi spun în fiecare zi că te iubesc, încât să nu conteze dacă-ţi vei mai pierde amintirile încă o dată.
spoilere spoilere spoilere la joc iubitele mele
     ...Ikki, ka. Ikki wa nee, hontou ni sugoku fukuztasu na kyara nan desu yo. Ziceam că-i complex, complicat. Pare a fi un player, dar nu este. Faptul că e cu totul diferit îl face greu de înghiţit, sincer. Thinking back, ruta lui probabil e cea mai puţin plăcută pentru mine din tot jocul. Cred. N-am stat de vorbă încă cu Toma. Şi totuşi, Ikki e un abis atât de imposibil încât ruta lui în sine e grea. 
     Revenind la acţiunea noastră. Pentru că am jucat ending-urile proaste, tot firul narativ trecut prin mintea mea a fost făcut franjuri. Şi după acele ending-uri, am prins ending-ul normal, nu cel bun. Aşa că nu-mi amintesc exact ce şi cum cu Ikki, dar...nu prea sunt multe de amintit, sincer.
      Paisprezece august e data l-a care Toma apare în casa eroinei. La început eram şi eu la fel de confuză ca şi ea, dar nu cu aceleaşi întrebări. Ce naiba căuta Toma în camera ei? Apare Ikki...cu acea mască a lui.
      Tipa nici nu mai ştia ce să creadă iar Orion era oarecum speriat. Numele lui Ikki apărea cu semn de întrebare la final. Eu râdeam de nu mai puteam. După el apare şi Kent. Normal că-şi dă jos masca aia, pe care o avea pentru că se grăbise să vină acasă la tipă şi nu voia să fie reţinut de insectele alea. Aflăm că aici Toma este...frate cu tipa. *twitch* Ce? Haaa...? Nu fraţi de sânge, aparent tatăl fetei şi mama lui Toma au avut vieţi d'astea neliniştite şi au avut fiecare cam câte 3 mariaje, astfel că ăştia doi au fost la un moment dat fraţi vitregi. După ce Kent explică tuturor ca să fie clar, Ikki îi cere frumos lui Toma să se care. Era gelos, Ikki, dar într-un mod în care mai mult voia să-şi exprime autoritatea decât din sentiment. Astfel că rămâne singur cu fata şi are grijă de ea.
Care va să zică deci...cu ce poantă oare ar trebui să încep?
 
      Am impresia că aici e prima dată când îi spune c-o iubeşte. I-a spus-o de atât de multe ori încât nu mai ştiu, sincer. Îi spune cum numai lângă ea el îşi poate găsi liniştea, cum lângă ea se simte împlinit. Intensitatea sentimentelor lui Ikki este revelată gradual, bazându-se pe aceleaşi motive. Şi totuşi, Ikki are încă o latură imatură, probabil venită din cauza lipsei sale de experienţă. Pentru că da, în adevăratul sens al cuvântului, Ikii are lipsă de experienţă, nicidecum surplus. Asta e ceea ce-l face stresant de complicat. Până la urmă, se pare că Ikki stă să aibă grijă mai toată noaptea de fata care încă se simţea rău.
      Nu cred c-am menţionat asta...nu, n-am menţionat că la moment nu mi s-a părut important. Deci, se ştie că fata se simte rău pentru că în urma unei discuţii cu Sawa de acum câteva zile a avut un val de reamintiri. Şi-a amintit următoarele - faza cu acel parfait, în care Ikki o învaţă cum să-l facă. Se pare că ea a fost cumva afectată de ochii lui, adică nu era imună de la bun început. Apoi, şi-a amintit cum într-o zi venea de la serviciu şi l-a observat pe Ikki cu o fostă de a lui, la momentul acela iubita lui, cu care se comporta altfel faţă de cum se comportă cu eroina mea.
      Următoarea zi, eroina revine la muncă. Seara, acasă, primeşte, ca de obicei, un telefon de la Ikki. Stau puţin de vorbă şi Ikki îi cere să se schimbe în timp ce stă cu el pe telefon. Eu şi Orion eram "WAT r u saaaying" şi Ikki însăşi spune ceva de genul "sună pervers, nu?" Defaapt:
Ascultam prin telefon cum tu umbli prin cameră şi încercam să-mi imaginez ce faci. Zici că sunt un pervers.
Dar...*cries* motivul e cu totul altul. Ce-şi imagina Ikki era cum ar fi dacă ar locui împreună cu ea, dacă s-ar bucura de micile detalii ale vieţii de zi cu zi împreună. Până la urmă, Ikki îşi doreşte foarte mult să fie alături de ea, să-i simtă existenţa lângă a lui, măcar atât. Seara următoare, cam la fel. Ikki sună şi, cu o voce obosită şi într-un fel disperată îi spune "vreau să-ţi aud vocea". O roagă să stea de vorbă cu el, subiectul discuţiei nefiind important. Dar, după câteva replici...Ikki sună ciudat. Stai, nu cumva...e beat! Yeah smth like that rlly happens. Şi, cum în ultimele zile Ikki s-a comportat cam ciudat (mai frustrat şi disperat decât de obicei), fata se îngrijorează în legătură cu el şi-i sugerează să meargă la el acasă. 
Eh, să vii...la mine? Nu ţi-e frică? Eu sunt mai periculos decât străzile noaptea, ştii?
Până la urmă, fata ajunge la el acasă, dar se pare că Ikki s-a mai liniştit. Cică.
      Pe tot parcursul rutei, mai ales în această a două jumătate, Ikki e disperat; bine, într-un mod static, totul e înăuntrul inimii lui, dar este clar o furtună...chiar acidă, s-ar putea spune. O roagă pe fată să mai stea cu el, are nevoie de ea ca de ea, simte că se sufocă, că moare, fără ea. Sentimentele lui sunt atât de puternice că într-un fel mă sperie. Apoi fata îl întreabă, ce are. "Dacă aş spune că n-am nimic...aş minţi." Ikki poartă după el imensa greutate a tuturor celor care nu-şi pot ţine sentimentele pentru ele şi-i spun că-l iubesc. O fată i s-a confesat curând şi lui...puţin i-a păsat. Fata aia idioată a început să plângă şi să zică că vrea să moară după ce s-a văzut refuzată. Păi nu aşa iubeşti. Eu când iubesc, tot ce vreau e ca persoana aia să fie fericită. Chiar dacă asta înseamnă ca eu să dispar din viaţa lor. I'm one fucking kind lover ain't I. În fine, fata stă cu el şi-l ascultă. Rămâne astfel cu el peste noapte. 
he' blushing he's blushing he's >//////>
awwww what a beautiful smile we have here
De dimineaţă Ikki pur şi simplu e fericit că fata se află alături de el, nu se poate opri din zâmbit şi un moment chiar roşeşte puţin timid. This guy has his cute moments. La muncă, apare Ukyo, pentru ultima dată, cu zâmbetul lui trist. O avertizează blând pe fată să fie atentă în excursia în care urma să plece, pentru că există oameni care-i doresc răul. Astfel că fata îşi aminteşte de o amintire a ei în care Rika o ameninţă că dacă încearcă să-l monopolizeze pe Ikki, s-ar putea să moară. Hââââ *shrieks*.
       Ziua următoare este plecarea în excursia aceea, data de 19 august; Rika este cea care se ocupă de grupul defapt format mare parte din fanii lui Ikki. Excursia era menită pentru adunarea unui club de biliard din care şi Ikki, şi eroina, fac parte, dar s-a transformat în chestia asta urâtă. Normal că fata trebuie să suporte tratamentul insectelor ălora, dar reuşeşte să se descurce. 
Normal că avem parte de nişte badass cool Ikki jucând biliard, care la un moment dat îi face semn (îi spune fără voce, fata citeşte pe buze) să se uite la el. Are Orion o replică de genul "Te crezi tare aaah?! Naibii! Normal că arăţi cool!", anyway a fost amuzant. Mai pe seară fata se retrage în cameră şi apare Mine care o invită pe ea şi pe Sawa la un turneu de cărţi de joc, însă fata refuză, astfel că rămâne singură. Nu pentru mult timp. Ikki intră la ea în cameră, cu dorinţa de a se ascunde de fanele lui nebune. Stă de vorbă puţin cu fata şi îi mărturiseşte astfel că, deşi ar trebui să se simtă popular, el se simte ca fiind în plus. Că vrea să fie normal, să trăiască o viaţă obişnuită, şi că tocmai de aceea îi place să fie alături de ea, care-i dă această posibilitate. Astfel că el e foarte recunoscător pentru timpul petrecut alături de ea.
      În următoarea dimineaţă fetele, Sawa, Mine şi eroina mea, au o discuţie. Cum că ea, la începutul relaţiei ei cu Ikki, se pare că era afectată într-un fel de puterile lui, normal că nu-şi aminteşte cum şi de când până când. Ikki aude şi normal că e interesat dar până la urmă sunt întrerupţi. Seara, test de curaj. Legenda spunea despre o femeie care s-a sinucis din dragoste în pădurea aceea - trebuiau, pe perechi trase la sorţi, să meargă prin pădurea beznă, să lase o floare la aşa zisul mormânt al femeii, şi să se întoarcă. Ikki pică cu una dintre fanele lui, eroina la fel. Lui Orion îi era frică serios but i had no fucks to give ofc. La un moment dat fata îşi dă seama că e despărţită de partenera ei. Apoi apare Ikki, şi, împreună cu el, "scapă" şi merg pe un deal să se uite la stele. Faza e şi în anime.
      Pe drum, văzând-o pe fată speriată, Ikki are dorinţa asta nebună (mai mereu o are defapt) de a o lua în braţe şi de a o proteja. Altă dovadă a iubirii lui enorme pentru ea. Problema lui e că el trăieşte cu impresia că ea îl neagă, că l-ar urî dacă s-ar apropia prea mult de ea, şi asta îl face să sufere, pentru că nu ştie cum să facă să-i schimbe viziunea. Ajunşi sub cerul înstelat, se aşează pe o bancă şi Ikki îi mărturiseşte cum se pare că ochii lui lovesc inimile insectelor pentru că el şi-a dorit pe o stea căzătoare când era mic să fie popular. ...srsly? Ceva mai stupid nu găseaţi? După ruta lui Shin mă aşteptam la ceva deştept...plus, nu era nevoie să aibă ochii ăia, Ikki putea să fie aşa cum e şi fără ei. În fine, îi spune că nu-şi doreşte puterea asta, că dacă şi-ar putea pune o altă dorinţă, ar vrea ca femeia pe care o iubeşte să-l iubească înapoi. "Oare un al doilea miracol e imposibil?"
Se apleacă şi o sărută, timp în care o stea căzătoare trece pe cer. Şi încă o dată, apoi o priveşte în ochi şi îi spune c-o iubeşte. Sincer, n-am chef să descriu, pentru că n-am simţit prea multe pentru scenele amoroase ale lui Ikki. Ziua următoare fata află de la Mine cum că faza din pădure a fost organizată de insectele din fanclub ca să-i facă rău fetei, dar Ikki şi-a dat seama la timp şi a cam salvat-o. Fata vrea să-i mulţumească dar se abţine să o facă în faţa insectelor că cine ştie ce se poate întâmpla (alea sunt nebune rău). Astfel că se întorc acasă cu bine, şi Orion ajunge la concluzia că condiţia aia a lui Ikki poate fi din cauza acelei dorinţe, e posibil ca un zeu să i-o fi împlinit. Seara fata primeşte un mesaj de la Ikki care-i spune că doreşte o perioadă de gândire în linişte, cerându-şi scuze. 
      Ziua următoare, după muncă, Ikki îi cere lui Mine să stea de vorbă cu el, şi astfel o roagă pe fată să meargă înainte acasă. Apoi, în următoarea zi, acesta alege să meargă la karaoke cu insectele decât să o ducă pe ea acasă, aşa cum făcea de obicei. Eu numesc asta o perioadă de confirmare. Personajul se angajează în acţiuni pe care de obicei nu le-ar face, pentru a-şi cofirma statutul acestora în mintea/viaţa lui. Astfel că, în acea zi, fata se hotărăşte să meargă acasă la Ikki şi să-l aştepte. Când o vede, Ikki se enervează. Se supără. Şi avem astfel parte de o imagine rară - Ikki nervos, răstindu-se, descărcându-şi frustrările. Nu ştie ce să mai creadă, e confuz, şi e disperat pentru că nu înţelege de ce nu poate câştiga încrederea fetei. De ce aceasta nu are încredere în el, de ce nu se poate baza pe el, după tot ce el a făcut pentru ea, după toate câte i-a dovedit şi spus. "Dacă aş fi venit aici cu fetele acelea, ce-i fi făcut? Vrei să fi privită cu ură aşa cum erai în timpul excursiei?" "Te îndoieşti şi de mine? Tu ai impresia că eu mă distrez cu fetele astea?" Se întâmplă această discuţie pentru că, normal, fata şi-a exprimat anumite nemulţumiri în legătură cu comportamentul lui Ikki în legătură cu fanclubul. Faza e că Ikki nu face asta de plăcere. Da, i se pare distractiv să petreacă timp cu fetele şi stătea împreună cu ele în acele relaţii de câte trei luni pentru că el însăşi considera că aşa e cel mai bine, că toată lumea iese câştigată. Ikki este defapt o persoană foarte blândă şi care se gândeşte le cei din jur, lucru care reiese din faptul că îi pasă de sentimentele celor care vin şi-i declară că-l iubesc. Într-un fel el este prins de ochii aceia ai lui şi tocmai de asta e conştient că nu poate să aibă o relaţie normală, aşa că a continuat contacul cu fetele în acel mod. Problema lui e că vrea să schimbe asta, vrea să-i dovedească fetei că sentimentele lui sunt sincere şi că tot ce face face pentru ea. Deşi uneori nu are de ales şi normal că face greşeli, naibii, între ei nu există comunicare, Ikki trage de tot. Relaţie grea.

Sunt furios pe mine însămi pentru că n-am fost în stare să acţionez altfel decât într-un mod care ţie să-ţi pară suspicios!
Acţiunile lui Ikki din ultima perioadă au fost defapt foarte frumos organizate, totul pentru ea. A vorbit cu Mine ca să se asigure că nu e o ameninţare pentru eroină, că nu-i va face rău, dar Mine urăşte fanclubul. Cât despre ieşirea cu fetele, a făcut-o ca să le calmeze cumva, ca să fie sigur că nu vor mai face ceva neaşteptat (animale nebune la cap luav'ar să vă ia ce vă doare atât de tare de fericirea voastră încât să o distrugeţi pe a altuia nesimţite nemâncate ptiu meritaţi să ardeţi de vii *siiigh*). Când fata îl întreabă de ce e nervos, Ikki îi spune "...De ce? Ar trebui să mă bucur că persoana iubită se îndoieşte de mine?! Nu pot să-mi iert mie însumi faptul că n-am fost atent şi asta te-a expus pe tine în faţa pericolului!". Nu-i convine faptul că ea l-a aşteptat afară în frig (deşi e august, se pare că e mai frig decât de obicei), faptul că ea se afla acolo fiind periculos pentru amândoi. Îi spune că el suportă de zece ori mai mult decât crede ea că ar fi suportând. O întreabă dacă aştepta pentru că e geloasă, dar de ce ar putea fi geloasă. Nu e ca şi cum el o iubeşte. Ikki e pregătit oricând să aibă o relaţie foarte serioasă, îşi doreşte să o poată iubi sincer, în adevăratul sens al cuvântului, să fie alături de ea, s-o îmbrăţişeze, s-o sărute şi să facă dragoste cu ea până când se satură. (yeah he said it like that). Normal că fata nu e pregătită, normal că nu-l ia în serios, şi asta îl irită pe el, sentimentele ei sunt mult în urmă. Plus, nici n-o poate iubi liber, pentru că dacă s-ar ştii că el are astfel de sentimente pentru ea, cine ştie ce i s-ar întâmpla. Principalul meu sentiment pentru Ikki este o pură milă. El s-a chinuit practic trei luni de zile să facă o femeie să se uite la el, a suferit o grămadă din cauza incertităţii şi condiţiei în care se afla faţă de cei din jur, şi nu vrea să piardă acestă iubire, pentru el asta a devenit totul şi nu percepe viitorul fără ea. Îi spune astfel că regula de trei luni a fost defapt stabilită de el, pentru ca cele care erau împreună cu el să nu fie rănite de insectele alea. Ikki plănuieşte să se despartă şi de ea după aceste trei luni, ca să o protejeze. "Grăbeşte-te şi îndrăgosteşte-te de mine..." Mai e doar o săptămână.
      Ziua următoare, după muncă, fata merge înainte acasă, dar se întâlneşte cu Kent. Îi spune că, dacă pe Ikki îl aşteaptă, acesta va întârzia, astfel că înaltul nostru Kent se oferă să o ducă acasă. Orion se gândeşte că probabil Kent a fost trimis de Ikki. Pe drum acesta poartă o discuţie cu fata. Îi spune că este interesat de Ikki şi că rămâne alături de el nu numai din cauza curiozităţii faţă de ochii lui, dar şi pentru că e prima dată când îl vede pe acesta serios faţă de o fată. Îi explică cum Ikki este defapt dominat de disperare şi prins într-un cerc vicios să-i zicem, astfel că, deşi există posibilitatea să se îndrăgostească de o fată, nu are de ales decât să se despartă după trei luni. Când ea îl întreabă ce ar trebui să facă, Kent e ceva de genul "Tu mă întrebi asta pe mine?". Îi spune însă că dacă v-a reuşi să-l iubească pe Ikki, atunci îl va putea salva. 
Şi totuşi, nu m-ar deranja dacă mi-ai crea posibilitatea de a-l vedea pe Ikki plângând.
Kent, în contextul rutei lui Ikki, este o apariţie frumoasă. Spune el ce-o spune că are motive tehnice să menţină relaţia cu Ikki, dar defapt ei se înţeleg bine şi sunt prieteni foarte buni, iar până la urmă Kent vrea doar să-l ajute pe Ikki. ...abia aştept să joc ruta lui.
      La muncă, următoarea zi, apare tatăl fetei. Se pare că acesta avea un soi de acord cu ea, şi că după luna august fata trebuia să se întoarcă acasă la părinţii ei, deşi nu voia să locuiască cu mama ei vitregă. Apare Ikki în discuţie şi introduce opţiunea de a locui alături de el. Totul rămâne astfel a fi decizia ei. Orion îi spune că simte că pot avea încredere în Ikki pentru că sentimentele lui sunt sincere şi o întreabă ce simte pentru el. Fata spune că...s-ar putea să fie îndrăgostită de el. Ziua următoare la muncă reacţionează în concordanţă: se face roşie şi devine fermecată de imaginea lui Ikki. Normal că acesta observă şi o întreabă ce şi cum, spunându-i că dacă nu simte nimic, să-l refuze, aşa cum a făcut mai demult. Ceea ce-i aduce la suprafaţă o amintire - deşi a fost fermecată de ochii lui Ikki când l-a privit direct prima dată, l-a putut foarte frumos refuza. Shin apare foarte prompt şi le spune să lase discuţiile astea pe după program basically he's somehow cockblocking them. Astfel că, fata îi spune mai târziu că a realizat că ea nu e cu nimic specială, şi că prin simpla putere a voinţei ei se poate elibera de privirea lui. Ies astfel împreună de la muncă (nu separat, pentru a se întâlnit mai departe, ca de obicei) şi fanele sar hăi pe Ikki ca şi cum n-ar avea voie să meargă cu iubita acasă. Ikki vrea să le dea frumos la o parte daaar apare SHIN care le zice ceva de genul "Scuze dar n-aţi putea să vă daţi mai încolo? Trebuie să curăţ în faţa cafenelei ca să pot pleca acasă odată şi voi sunteţi în drum." "Daar nu ştii cine sutem noi?!" "Bineînţeles că ştiu, sunteţi grupul acela gălăgios şi enervant care stă mereu în faţa magazinului" Între timp Ikki o trage pe fată într-o alee. "O să-l chemăm pe şeful tău!" continuă insectele, la care Shin "Puteţi să faceţi ce vreţi, mie puuuţin îmi pasă. Dar nu-l mai văd pe Ikki să ştiţi." "Ceeeee, ne-ai păcălit?!" "Nici nu se poate numi păcăleală în contextul în care aţi fost atât de proaste încât să nu vă daţi seama". Asta şi cu ...acea ieşire nervoasă a lui Ikki sunt fazele mele favorite din ruta asta. Faptul că scena mea favorită îl implică pe Shin spune cât de mult ţin eu la Ikki. În final Shin încheie cu un comentariu simplu la adresa insectelor care se plângeau că Ikki le-a lăsat singure "Normal că v-a lăsat baltă doar sunteţi enervante.".
      Apoi, Ikki o întreabă pe fată despre comportamentul ei de dimineaţă...Hai să vă traduc că e mai simplu aşa:
"...se pare că au plecat. Îmi pare rău, deşi nu te simţi bine, te-am grăbit. Eşti ok? Aah...în sfârşit au plecat. Probabil că sunt supărate. Ce ar trebui să fac? ...Ce-i de făcut? Scuze, te-am implicat şi pe tine.
...comportamentul lor faţă de tine probabil că se va înrăutăţii. Dar eu te voi proteja. Te voi proteja cu adevărat, aşa că...vei veni după mine? Despre ce s-a întâmplat de dimineaţă...ce-a fost aia? Ochii mei se pare că te-au afectat şi pe tine? Dacă nu e aşa...ăăm...e posibil ca şi tu... Aaaah...oare de ce mă emoţionez, e jenant. Aşa că...păi, în principiu... Eu doar în faţa ta mă comport în modul ăsta stupid. Tu eşti singura care-mi poate expune această latură. Numai în faţa ta o iau razna. Pentru mine, tu eşti o existenţă cu adevărat importantă. ...mă crezi?"
"Dar, dacă ochii tăi m-ar afecta şi pe mine, ce-ai face...?"
"...nn, cu siguranţă la început am fost interesat. A fost prima dată când cineva a stat faţă în faţă cu mine spunându-mi "nu fii încrezut". Dar aceea a fost doar un pretext. Tu m-ai privit ca pe ceea ce sunt cu adevărat. Deşi cunoşteai atât zvonurile, cât şi adevărata mea situaţie, mi-ai ascultat vorbele fără să fugi. De exemplu, ca şi acum. ...Acum, sincer, mi-aş dori să funcţioneze şi pe tine. ...Aşa că, tu...ce crezi? Eu am devenit special pentru tine?"
"Şi pentru mine...tu eşti special."
"Să ştii, acum...chiar şi aşa eu mă abţin. Nn...oare e ok să spun asta...Acum, să ştii, mă lupt cu instinctul puternic să te sărut. Şi chiar cu toată puterea mea. Pentru că eşti tu, numai tu. Nu m-am simţit niciodată aşa. Habar nu am ce ar trebui să fac. Aah...scuze. Oare e ok dacă-mi las sentimentele libere? Nu pot să mă mai abţin."

...Buzele, îţi sunt dulci. Ai mâncat ceva? Aa, când am făcut curăţenie mai devreme, ţi-a scăpat nişte frişcă. Ai lins-o... ...nnm, e dulce, aroma de frişcă. Pot să mai gust puţin? ...e delicios. Încă cinci zile. Chiar că eram aproape la limită. Dacă m-ai fi respins, habar n-am ce-aş fi făcut. Nici acum trei luni, când am început să ieşim împreună, m-am gândit că n-aş fi rezistat atunci când ar fi fost să ne despărţim. ...Dacă aş fi fost respins acum, cu siguranţă mi-aş fi căutat drumul spre lumea cealaltă. Chiar te iubesc, să ştii. Cu adevărat...atât de mult încât mă surprinde şi pe mine."

    …primul lucru care-mi vine în minte e faptul că această chestie e siropoasă. Ikki aşa se exprimă, şi deşi mi-am zis că nu mă deranjează dacă mor de la chestii dulci, totuşi formularea asta nu-mi place, nu mă atinge, mi se pare cumva seacă. I like tsunderes duh. Dar, se poate observa intensitatea sentimentelor lui şi cât de disperat a fost săracul. Ziua se termină cu fata care ajunge acasă şi constată că nu-l mai vede pe Orion, ci doar îl aude, ceea ce înseamnă că în curând drăguţul va dispărea.  Next day tipa are o serie de reamintiri despre diverse foste ale lui Ikki şi ajunge să se întrebe de ce a stat numai trei luni cu ele. După ce vine de la muncă, se întâlneşte cu Toma and i’m like wat r u doin here u scary bitch this is not ur route out out out. Toma, frate grijuliu cum e el (still can’t get over that), o întreabă pe fată de sănătate şi despre faza cu mutatul la tatăl ei. În final se retrage frumos spunând ceva de genul „nu e nevoie să mă îngrijorez că oricum tu te poţi baza (sau ar trebui să te bazezi) pe Ikki”. Frumos mod de a te retrage, aşa se face, cu stil. Până la urmă fata se hotărăşte să-i spună lui Ikki că la început i s-a părut un pervers ciudat şi fără scrupule care o să ajungă în fundul iadului aaaadică cum că nu-şi aminteşte mai nimica despre el. Asta pentru că s-a hotărât să aibă încredere în el. Ziua următoare e oportunitatea perfectă pentru că amândoi au liber.
    Astfel că, fata îi zice tot. Ikki normal că rămâne şocat dar ajunge la simpla concluzie că dacă el are ochii ăia atunci faptul că zâne gen Orion există nu e imposibil. Îşi dă seama prin ce a trecut emoţional fata şi o întreabă „ce pot să fac pentru tine?”, wild choice şi ruta bună duce la o îmbrăţişare.
    (Până la urmă a tradus sus faza dar n-am să şterg paragraful ăsta) Îşi cere scuze, pentru că a fost nerăbdător (defapt disperat), că a pus-o sub presiune şi a forţat-o (emoţional duh). I-a spus că atunci când a împins-o între el şi zidul ăla (de i-a văzut Shin şi l-a pârât pe Ikki că a abuzat-o p’aia în drum hăăhăhă way to go Shin tease them), defapt credea că relaţia lor s-a mai îmbunătăţit deoarece a ceva ce se întâmplase cu câteva zile înainte ca ea să devină idioată aka să-şi piardă amintirile. Apoi a zis o replică de aur, ceva de genul „îmi pare rău, până la urmă cel care te-a stresat cel mai tare am fost eu.” Yeah bitch. Îi spune că atunci când se comporta rece şi indiferent cu ea era pentru că o proteja de insectele alea carnivore (ştiam eu că are un motiv normal că avea un motiv). Daaar acum situaţia s-a schimbat, normal, că doar are şi o garanţie, are pentru ce să lupte, aşa că s-a hotărât s-o protejeze. „Chiar dacă ţi-ai pierde din nou amintirile, ţi-aş spune în fiecare zi că te iubesc.” 
Aşa deci...ai uitat toate eforturile mele de a-ţi atrage atenţie din iunie încoace...haa ha *cruziiime*
Awwwwwwwww no now srsly this got me. Apoi stau de vorbă şi discută chestii micuţe, Ikki îi povesteşte cum s-au întâlnit dar au tăiat discuţia. După ce Ikki pleacă, Orion îşi ia adio de la fată şi o stea căzătoare apare. NUUUUUU acum tre’ să mă chinui să citesc replicile ăleia. Eh, mai sunt trei zile.
    Next sunny day, după muncă, Waka-san observă schimbarea de atitudine a lui Ikki. Nu ştiu dacă v-am mai zis de Waka-san în ruta lui Ikki, dar aici e absolut genial. Are o atitudine foarte strictă şi la „adunarea de dimineaţă” îi pune pe angajaţi să strige „clientul este inamicul!”, vorbeşte tare şi apăsat, scrie cărţi psihologice, le vorbeşte cu „doamnelor şi domnilor” şi la singular cu „nenorocitule” (kisama), dar defapt e blând şi are grijă de ei. Îl felicită pe Ikki şi ăsta e ceva de genul „Eu m-am decis cu mult timp înainte” (în leg. cu relaţia), apoi ies afară ca să se lupte cu insectele carnivore mâinoase. Aka în sfârşit momentul în care Ikki face ce tre’ia să facă de la bun început.
    Astea normal că fac urât şi Ikki, calm şi frumos le zice marş d’aci, fac ce vrea muşchiu’ meu cu gagică’mea. Văzându-le pe fete, şi recunoscându-le, tipa îşi aminteşte o chestie foarte importantă. Motivul pentru care ea a făcut parte din fanclubul lui Ikki şi ce se întâmpla acolo. Deeeci, shit goes down here. Ikki şi Rika se cunosc din ciclul superior al şcolii generale (chuugakko, middle school), dar Rika n-a fost niciodată iubita lui Ikki. Ea a creat şi organizat fanclubul, care avea nişte reguli stricte – noii membrii porneau de jos şi acumulau puncte cumva, iar cei de sus erau cei ce aveau dreptul să se confeseze lui Ikki. „Pentru că Ikki e o persoană blândă” le aceepta de cele mai multe ori. Limita de trei luni era absolută pentru că după tre’ia să vină rândul altcuiva şi era absolut de neiertat orice încercare de a-l monopoliza pe Ikki. Săracul era bun comun şi viitorul lui amoros era planificat pe tot restul vieţii. Tocmai d’aia Ikki nu se putea ataşa de vreo fată cu care ieşea, pentru că dacă încerca să continue relaţia după trei luni (original el a instalat regula asta, fetele doar au preluat-o), atunci insectele o căpăceau pe nenorocita aia. La finalul zilei fata îi spune toate astea lui Ikki.
    Ziua următoare are loc ultima bătălie a războiului ăstuia – Ikki se confruntă cu fanele lui. Le spune foarte clar ca nu cumva să îndrăznească să-i stea în cale. Ele îşi cer scuze, acolo zdrobite ca nişte gândaci, cu capul la pământ, şi până la urmă Ikki e destul de generos încât să accepte să se mai uite la ele pe viitor. Clubul astfel se duce naibii şi Ikki spune clar că totul depinde de iubita lui, că dacă ea îi dă perimisiunea să le vadă, să le vorbească, să se întâlnească cu ele, atunci o va face. Le mulţumeşte pentru sentimentele lor, însă nu le iartă. Până la urmă, are un soi de regret faţă de ele pentru că s-ar putea să fie pur şi simplu afectate de ochii lui but i srsly dont give a fuck pentru că asta înseamnă că idioatele sunt pur şi simplu slabe şi fără voinţă.
    Ultima zi. După muncă, o discuţie la acel loc în care se întâlneau acum câteva zeci de zile ca să evite fetele. Ikki e praf de fericit şi e ceva de genul „ştiu că mă iubeşti, altfel nu se poate, oricum tu te muţi cu mine, oricum nu te las să fugi, să nu crezi că te las să pleci” eheeee. Aaapoi „asta e prima dată când am ordonat ceva cuiva; şi prima dată când am ameninţat o femeie...şi, mai târziu, va fi prima dată când voi locui alături de o femeie.” Numai prime dăţi pentru tine puştane. Normal că adaugă cum că nu-i pasă că ea e timidă şi să stea liniştită că n-o va forţa oricum se ştie că Ikki este o imensitate de blândeţe. Apoi îi zice ceva de genul „hai să vedem dacă într-o lună te fac să vrei să stai cu mine...nici de o lună n-am nevoie; am să vin la tine în fiecare seară şi am să-ţi şoptesc „te iubesc, numai pe tine. vino mai aproape”, oare cât vei rezista” (brain overload i’d just jump him on the spot) . Apoi o ia de mână şi o duce în faţa staţiei de metrou „mai e ceva ce aş vrea să fac pentru prima dată!”
"........!"
"........"
"Ikki...san!"
"Ieşim în evidenţă, nu...?"
"n...!"
"...nu voi mai pierde în faţa puterii ochilor mei. Nu-mi va mai păsa de privirea nimănui. N-am să mai fac nimic care să te rănească. M-am hotărât. ...ar fi bine ca şi tu să te hotărăşti. Pentru că n-am să-ţi mai dau drumul.
"Ikki-san, eşti cu adevărat nedrept!"
Than there she goes being shy. Genial final, se potriveşte extraordinar lui Ikki.

Acum vă mai traduc şi finalul normal. În acesta, sentimentele fetei nu sunt destul de puternice, astfel că nu se poate hotărî şi se întoarce acasă la părinţii ei. Cei doi menţin astfel o relaţie la distanţă, însă cu sentimente incomplete. Se văd după o lună:
"Nu plânge. Nu e ca şi cum nu ne vom revedea niciodată. Când vrei să mă vezi, mă poţi chema, şi când vrei să-mi auzi vocea, eşti binevenită să mă suni. Fie în miezul nopţii sau al zilei, te voi asculta."
"...da"
".......... Dar să ştii, eu n-am să te sun şi n-am să-ţi trimit mesaje."
"De...ce?"
"Păi, n-am fost ales. Ar fi ruşinos să mă mai străduiesc acum. Nu mai lucrăm împreună şi nici nu mergem la aceeaşi universitate, iar casa ta e departe. N-ar fi neaşteptat dacă sentimentele noaste s-ar depărta. Dacă tu vrei să te depărtezi, nu mă dranjează. Poţi să mă uiţi, să ştii.
"Cum...n-am să te uit..."
"...ar trebui să intri în casă"
"N-am să uit..."
"Nn, aşa e. Eu, să ştii, am să uit cândva. Cândva...probabil, peste vreo zece ani. Probabil..."
"Îmi pare rău..."
"Nu ai de ce să-ţi cer scuze. Nu încerc să te fac să te simţi tristă. Eşti binevenită să mă suni, când vrei."
"Te-am lăsat cu bine. Să ne vedem, dacă va fi să ne mai vedem. Te-am iubit."
"........!"

      Modul în care rămâne incompletă relaţia lui Ikki e mult mai trist decât la Shin. Dar cam asta a fost cu Ikki, şi îmi pare bine să-i spun la revedere. A fost...obositor, prin intensitatea lui.
      În final, sentimentele mele despre rută. Nu pot spune că nu mi-a plăcut, m-a plictisit într-un anume fel. Ikki nu este clar genul meu şi probabil va fi cel mai puţin plăcut de mine dintre toţi. Valoarea lui îmi este evidentă, dar n-o pot simţi cu adevărat. Îmi place foarte mult ce-au făcut cu personalitatea lui, faptul că nu este ceea ce pare. Ruta lui este dominată de incertitudine şi neclaritate, de un soi de sacrificiu venit din ambele părţi şi de vorbe dulci ascunse în spatele unei disperări continue. Sincer, mie mi-e milă de el. Dar îl şi apreciez pentru că este blând, este dedicat şi vrea să iubească şi să fie iubit cu adevărat.
      Seiyuu-ul lui, Taniyama Kisho, a făcut o treabă minunată cu vocea lui Ikki şi cu siguranţă aceea este tonalitatea mea preferată a vocii lui. Urmează Kent pe care sper să-l termin cumva cât de curând şi pe care abia aştept să-l cunosc mai bine; plus, Ikki în ruta lui Kent pare un motiv foarte interesant.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top