Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

miercuri, 17 iulie 2013

Being blue

has never been
so colorful

      Mă gândeam că poate ar trebui să învăţ să mă abţin din a zâmbi dureros de larg şi idiotic de câte ori mă întâlnesc cu cineva pe care nu l-am mai văzut de mult timp, dar probabil e imposibil. Probabil că aşa e omul, atunci când e cu adevărat fericit, nu care cum să nu scape ceva din sentimentul acela printre degete. Să spun că mi-a fost dor, am uitat, poate pentru că o spusesem de atâtea ori înainte să ne vedem.
      Duminică a fost ziua unei anumite persoane reale care încă reuşeşte să-mi distrugă inima deşi această slujbă a fost lăsată în ultimul timp numai personajelor fictive. Voiam eu, noi, să facem chestii, să luăm un bambus şi să atârnăm pe el dorinţe de tanabata, să fac eu tarte, pentru că deh, tartele sunt desertul oficial ar prieteniei noastre, dar toate astea au zburat undeva în adâncurile lenei nostre.
      Luna iulie pentru mine e plină de aniversări, pe lângă faptul că eu personal aniversez în fiecare zi minunăţia vacanţei. Astfel că pe 14 începe nebunia odată cu ziua acelei persoane minunat de neserioasă uneori, de la care m-am obişnuit să-mi fac speranţe şi mai mereu să "apară ceva" (zici că avem un cockblocking shin in our fate), dar cu care am râs la infinit pe subiecte inutile, cu care am cântat cele mai idioate melodii ale pămânului şi alături de care cândva ne vom îneca într-un munte de manga.
        Cadoul ei n-a venit, i-am luat ceva foarte mişto dar nu m-am putut abţine la un moment dat şi i-am spus. Astfel că m-am aşezat eu frumos la birou sâmbătă seară şi i-am făcut o felicitare frumoasă cu fundul lui Aoba. Inspirată din imaginea de mai sus, că am uitat să fac poză la felicitare în sine înainte să i-o dau. Chiar aş fi vrut să-l desenez pe Sei dar sunt cam praf la expresiile faciale, aşa că m-am rezumat la a mă chinui să fac mâna aia a lui Aoba care thank god a ieşit foarte frumos. Ăla e primul desen pe care l-am făcut anul ăsta...muult mai de mult de atât. I-am scris pe ea "you are the Sei to my Aoba", pentru că-mi plac referinţele, şi poate doar-doar s-o mişca şi ea şi o termina jocul ăla.
        N-am făcut nimic special, sincer, dar doar pentru că am fost împreună, a fost foarte mişto. Am luat masa la Pizza Hut (nu mai fusesem acolo de muuult) şi am râs pe acolo de n-am mai putut. Who gives a fuck that there are actually people around? Oricum nu eram chiar atââât de gălăgioase că mai aveam şi mâncare în gură :)) Aparent se pare că sincronizarea noastră minunată funcţionează ca de obicei şi ne-am apucat amândouă cam de aceleaşi anime-uri şi aveam cam aceleaşi preferate. Ne-am plimbat prin magazine şi a ieşit iarăşi la iveală acea latură a Misei care nu cunoaşte lumea pe care trăieşte (Misaki is basically more or less a true ojou-san aka a rich lady), de care eu mereu am râs. N-ar trebui să mă laud pe mine dar când îmi văd reacţiile la atitudinea ei, mă simt mândră că sunt în stare să râd ironic de aşa ceva. Practic, Misa e genul de persoană care, atunci când ai o pisică, te întreabă "ce rasă e?" cu o faţă şi un ton foarte normal şi chiar serios. *laughs like crazy* asta e descrierea perfectă pentru ea, sincer.
        Apoi ne-am întâlnit cu colegă'mea Anna şi după o tură de discuţii de tot felul, am văzut un film foarte drăguţ adică Despicable Me 2. Deci o ador pe tipa aia, Lucy, e atât de badass I just cant, plus că are o personalitate foarte atrăgătoare pentru mine. E pur şi simplu unul dintre idealurile mele de personaje feminine.
        La finalul zilei am rămas cu ceva în minte, o scurtă replică de-a Annei care m-a făcut să mă gândesc la multe chestii. Dar asta nu e important acum, ci faptul că mai sunt...cinci luni până la ziua mea heehe xD.

La mulţi ani, my megane baka!
Aaaaa nu v-am spus că primul lucru pe care l-a făcut Misaki când ne-am văzut a fost să mă întâmpine cu imaginea unei plătici. I still don't know why tho.

6 comentarii:

  1. Anata ,I knew it that you were my fraternal twin a long time ago :3. =)) Si gomene chiar mi se parea normal sa intreb rasa (i thought it was a normal thing to do ).
    And the platica is serious stuff =)).
    NYAWWWWWR btw ,i love sei so much ,i'll probably cosplay him ~

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. SEEEEEEEEEEI!!!
      Asta înseamnă că ai jucat jocul NU?! Dacă mi te-ai spoilerit de omor, te mănânc cu fulgi cu tot!
      NYAAAAAAH~

      Ștergere
  2. A da and I finished Kami Nomi ,the only thing I can say is that Keima went straight to my fave characters list on MAL~

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. You has just simply fallen for the God of Conquest :))

      Ștergere
  3. Go on and "mananca-ma" ca evident m-am spoilerit la maxim =)). *runs in the corner to repent*

    RăspundețiȘtergere

 
back to top