Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

sâmbătă, 2 martie 2013

Mi-e dor de stelele...

...pe care fumul oraşului
mi le ascunde

      Simţeam pe piele briza uşor rece, înţepătoare, a nopţilor de vară, care alunga febra din sufletul meu şi îmi amintea de visele fade pe care încă le ţin în mână. Mi-am înecat simţurile în neantul întunericului şi mi-am lăsat privirea mângâiată de razele blânde ale lunii. Când am deschis şi mi-am îndreptat ochii spre cerul care părea un abis ce emană propria-i lumină, am făcut cunoştinţă cu acea predea de lumină printre care se găsesc flăcările dorinţelor şi iubirii oamenilor. Fiecare stea avea un suflet al ei, un mister al cărui sens stă în spatele faptul că nu trebuie înţeles. M-am pierdut în căldura lor şi aş fi vrut să nu le părăsesc niciodată.
      Staaaţi să dau pagina la calendar. Yoooshi! Deeeci, revenind [în fotoliul meu recent instalat şi care e ciudat de comfortabil], luna asta voi avea parte de figura încântătoare a lui Kaname [Misaki, poate vii şi tu să-l vezi, cât de des posibil!]. E ciudată schimbarea de culoare, de la roşu la galben, dar se potriveşte ciudat de bine cu peretele meu [care, guess what, e tot galben]. Here's a pic cuz i feel like showing you:
Acum am doi de Kaname pe un perete...but you can never have enough Kaname Zero!
       Am trecut de la Starry Sky ~in Spring~ la ~in Summer~, pe care-l joc în japoneză, deci mai lent, dar care-mi place. Când joc toate patru jocurile, fac postare cu toate şi gata. Deeci, jucând minunea asta, care normal că mi-a amintit de vară, era acolo o scenă în care eroina şi cu tipii frumoşi sărbătoresc tanabata, o sărbătoare japoneză ce are loc [evident] vara. Am vrut să fac o postare legată de tanbata, m-am şi informat, dar apoi m-am gândit că ar fi mai bine să o scriu la vară, chiar în ziua respectivă. Şi jocul mi-a amintit de stele [you don't say.], aşa că am făcut apel la nişte senzaţii uitate în adâncul amintirilor mele şi poof a ieşit titlul postării.
       Ascult Today Is A Beautiful Day, pentru că nu pot încă să ascult muzică nouă. Geeeh. Weekend-ul ăsta ai mei sunt acasă [geeeeeeeeh!]. E ciudat, cum m-am obişnuit să fiu singură în weekend. În schimb, am reuşit să prind din urmă cu lista de anime on-going [yeeeah] şi să-mi fac singură dor de vară. N-am un anotimp preferat, sincer, dar vacanţa e binevenită în orice anotimp ar fi. Şcoala e loc de pierdut timpul în masă [în afară de atmosfera grea şi plictisitoare de la română], dar în ultimul timp au fost parcă ceva mai vivace orele pierdute pe acolo, colegii mei s-au bătut cu bulgări de hârtie [i was too lazy to move an inch], iar eu am scris o chestie luuungă [pentru normele mele], ceva gen 20 de pagini A5, până a pălit liner-ul meu, de la negru frumos la un gri ciudat şi stresant. Maaai toată săptămâna, numai la ore. Have a small and random preview:

Figurile lor disperate erau neschimbate, iar sufletul le părăsise trupurile fără niciun sunet. Lovi puternic cu piciorul cele două grămezi de carne înecată în sânge, astfel că cele patru cadavre căzură peste geam, urmate de un val înalt, aproape transparent, de sânge. Ecoul impactului cu solul se auzi după câteva secunde.

Faceţi cunoştinţă cu fabulos de neîngrijitul meu scris, atunci când mă grăbesc.
     Hell yeah. Am decis să folosesc ura de moment pentru a scrie ceva sângeros şi a ieşit o detaliată înşiruire de torturi. În fine, mai are ceva până când va fi gata şi nu e nimic serios.

BITCH PLEASE I'M FAB I speak english better than you peasants even though I'm japanese and you as the strangers that you are should be able to speak better than meh.
     Anime-urile de săptămâna asta au fost bune spre geniale, ca de obicei. Zetsuen no Tempest m-a lăsat cu gura căscată, iar PSYCHO-PASS se îndreaptă spre un sfârşit impredictibil. Chihayafuru are altă atmosferă, probabil pentru că e abia la început. Însă, episodul ăsta Taichi made me simply crack. Muuultă iubire şi respect pentru Mamo-chan că e în stare să vorbească în engleză în halul ăla genial.
S-au gândit japonezii: "de ce în loc să folosim un singur kanji pentru un cuvânt care se pronunţă la fel şi are sensuri similare nu folosim trei care se scriu total diferit?!". Şi aşa s-a născut variaţia lui ATSUI.
     Continuând cu lucrurile ce au legătură cu japoneza, azi am fost la Yanagi-sensei [adică meditaţii]. Nu mă sunase aseară deşi trecuseră trei săptămâni de când nu ne văzusem, dar am zis să-mi fac tema, aşa de chef. Bine am făcut! că pe la prânz m-a sunat şi mi-a zis că a uitat să-mi spună, dar mă programase la două juma'. Am terminat cu hiragana şi am făcut adjectivele [atatakakunakatta - "nu a fost cald", şi eu care credeam că n-am probleme cu pronunţia rapidă]. Fac o pauză ca să menţionez că mi-a venit pe playlist melodia aia din album în care se numără oi....ohhh daaa. Aşa, deci am făcut adjectivele şi totul a mers foarte repede cuz fuck yeah eu am vocabular. De data viitoare cred că intrăm în katakana şi deja am învăţat câţiva kanji [de la numere, mai precis]. Printre altele, am tras cu ochiul în sufrageria profei şi are inclusiv ceva ce pare a fi mobilă asiatică. Şi tapetul ăla cu bambus...*drolls*. But I still like mah walls, duuuh.
Şi s-au mai gândit japonezii: "de ce să nu fim noi mai deştepţi decât restul lumii şi să ne scriem numerele cu câte patru zecimale?"
     Ar trebui să mai fac şi alt gen de postări, că în ultimul timp numai despre my not so amazing life am vorbit. Şi cu afirmaţia asta mi-am amintit cât de leneşă pot fi. I shall now leave you for a I have to conquer the bomb of smiles that is the beautiful boy named Kanakubo Homare. I LOVE OTOME!


Happiness >.<

2 comentarii:

  1. Yes, I love your blog...

    [aveai la un moment dat pe fundal o imagine mai verde, cu doua tipe parca si un telefon mobil (?) sau ceva de genul... Well, inainte de poza asta cu orasul. Iti amintesti de ce spun? T-T Lasa-mi un link cu poza aia daca poti, please. Ma bantuie de atunci]

    Keep it up!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Glad to hear you like this little universe of mine...
      Poate se întâmplă o minune şi scrii şi tu mai des pe blogul tău :))

      De poză, de ce n-ai întrebat până acum? Anyway, cu plăcere: http://oi46.tinypic.com/212sl5g.jpg

      Ștergere

 
back to top