Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

sâmbătă, 30 martie 2013

East European Comic Con

    Modul în care percep eu Comic Con poate fi foarte bine descris prin starea pe care am avut-o azi de dimineaţă. M-am trezit târziu, la ora la care ar fi trebuit să fiu acolo, însă nu m-am simţit prost, n-am simţit că întârzii şi nici nu-mi părea rău. Şi totuşi, m-am grăbit să ies din casă.
    Poate că unii dintre voi sunt familiari cu termenul de "Comic Con". Sunt o grămadă de astfel de convenţii în toată lumea, axându-se pe o gamă largă de divertisment modern, de la comics până la jocuri şi de la seriale până la anime. Convenţiei i s-a făcut reclamă la Nijikon anul trecut şi, pentru că m-am aflat, cu portofelul relativ plin, alături de Ana în ziua în care şi-a luat biletul, mi-am luat şi eu unul. Puteam oricând să-l vând dacă nu mai voiam să merg.
     Dar de ce să nu merg? Pentru că evenimentul nu se axează numai pe anime şi cunoştinţele mele în legătură cu restul subiectelor abordate de convenţie sunt aproape de zero. Însă până la urmă am fost pentru că...meh, aveam biletul acela.
Loving the artwork for this year's Otaku Festival.
     N-a fost nimic extraordinar, convenţiile au devenit deja rutină la mine. Am avut bilet numai pe ziua de azi, ofc, aşa că am ajuns relativ devreme la Palatul Copiilor (locaţia, duh), undeva după o oră de la deschidere. Am stat ceva timp la coadă, era o grămadă de lumea şi uşile de la intrare mult prea mici. Am mers fix la zona Japan Wing, pentru că n-am ce căuta la gaming sau alte zone. Mangashop aveau stand şi eu aveam bani şi nu m-a lăsat inima să nu le las lor banii mei. Aveau exact ceea ce mă aşteptam să aibă, însă o ofertă ceva mai mică decât în alte dăţi, că deh, e Comic Con şi nu Otaku. Am aruncat ochii la stand-ul cu postere şi merchandise, era aglomeraţie şi nimic interesant.
Trei volume din operele lui Matsuri Hino - Vampire Knight 15 şi 16 (astfel că mai am nevoie de 11 şi 12 ca să am tot ce s-a publicat până acum) şi Wanted, o manga de un sigur volum pe care n-am citit-o, dar, dacă e Matsuri Hino, n-are cum să nu-mi placă. Plus că trebuie să mă apuc serios să citesc ce a mai publicat ea.
     Apoi am intrat în sala mare şi am dat de Ana şi Vlad, "her soulmate" (tipului i-a plăcut când l-am etichetat aşa). Colegă'mea de bancă, Anna, era în capătul rândului cu încă două colege şi mi-era lene să mă mişc până acolo, plus că Ana şi Vlad aveau mâncare >:). Mereu mi-a fost cumva ciudat să stau lângă un cuplu, dar nu e prima dată şi eu oricum mă înţeleg foarte bine cu amândoi. A fost funny, puneam mâna pe picioarele Anei (I kinda like to touch people, it's my way of showing my love) şi Vlad se uita urât la mine. Am mâncat un hibrid de budincă foarte bună făcută de...Vlad (this I call an awesome boyfriend) şi Anna ne-a strigat fix când Ana îmi dădea mie să mănânc (nu ştiu de ce am făcut aşa, ea mi-a întins linguriţa şi eu am băgat-o în gură, şi fac pariu că niciuna dintre noi nu s-a gândit că e weird), aşa că ne-am speriat un pic şi ne-a picat nişte mâncare.
     Am stat în sala mare mai tot timpul - am văzut o parte din AMV-uri, care au fost bune, frumoase, miştoace, de tot felul. Apoi ne-am uitat la concursul de cosplay, care n-a fost mare chestie dar nici rău n-a fost. Fiind Comic Con, au fost tot soiul de cosplay-uri, dar abia mâine se anunţă cine câştigă and i srsly dont give a fuck. Am rămas şi la calificările de concursul quiz, în care voiam şi eu să mă bag, dar mai bine că n-am făcut-o, pentru că întrebările au fost amestecate, din toate domeniile pe care le acoperea convenţia. A fost acolo o întrebare a cărui răspuns eu îl ştiam, dar concurenţii nu, şi când prezentatorul a întrebat "does anyone from the audience know the answer" i shouted loud as fuck the answer cuz yeah it seems my inner self likes to have a second of attention. Îmi zice apoi Vlad "tu ai fost singura care ştia răspunsul din sala asta". Yeah....
     Prezentator a fost Johan Rasmus, cunoscut ca fiind Shookie Monster, un cosplayer norvegian (parcă), un suflet optimist şi o personalitate almost always hyper care se costumează ca şi Cookie Moster (u dont say) şi, normal, loves cookies and hugs. Cine a fost la Nijikon 2012 l-a văzut pe acolo. A fost foarte drăguţ, chiar un motiv de entuziasm, faptul că Shookie a revenit. Modul în care a prezentat a fost cute, şi-a folosit vocea aia groasă şi glumele tipice şi a aruncat, din când în când, câte un mic cadou către audienţă, printre care un pluş Cookie Monster.
     N-aş mai merge la Comic Con, sincer. Însă este un eveniment nou şi cu siguranţă sunt multe persoane interesate de chestii precum gaming-ul şi serialele. Printre invitaţii la convenţie s-au numărat doi actori cunoscuţi, John Rhys-Davies (a avut roluri în The Lord of the Rings şi Indiana Jhones) şi Finn Jhones (Loras Tyrell în Game of Thrones). Există multe şanse ca evenimentul să prindă şi să devină ceva bine cunoscut în câţiva ani. Daaaar, cu siguranţă pentru ediţia asta nu mai găsiţi acum bilete.

Acuma să vedem unde naibii pun manga-urile alea că în locaţia obişnuită nu mai există spaţiu disponibil de mult.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top