Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 31 ianuarie 2013

Scribbling hope

Ploaia nu mi-a adus niciodată
speranţa

        Zâmbetul fericirii tale e şi acum închis în adâncul inimii mele. L-am descoperit cu secole în urmă şi mi-a fost mult prea uşor să-l aduc la lumină. Şi acum că tot ce ai lăsat în urmă sunt fragmentele ciobite din fericirea ta, acel zâmbet a fost încuiat în adâncul dorinţelor mele şi a devenit lumina fiecărei zile pe care am trăit-o. Trăieşti în amintirea mea precum flacăra vie a vieţii mele, iar căldura cu care mă priveşte nesfârşitul cer pare ar fi chiar privirea ta pe care nu aveam cum s-o uit.
        Mereu, când mă uit la cer, mă simt iubită. Mă simt fericită, sau cel puţin măcar un pic alinată. Probabil pentru că ştiu că acolo există cineva care mă iubeşte necondiţionat. Şi acum îmi dau seama că în momentele în care mă pierd pe mine, uit şi de iubirea Lui.
        Săptămâna asta se pare că a trecut [aproaaape] cu brio. Nu mai sunt în stadiul în care să spun că am reuşit să "rezist", dar voi folosi mereu termenul "a scăpa" atunci când mă refer la sfârşitul programului meu. Profii vor deja să ne pună note, deci vine perioada aia în care va trebui să-mi sacrific timpul învăţând chestii care nu mă interesează.
         Miercuri a fost o zi interesantă, chiar amuzantă, deşi aş fi preferat să chiulesc cu Misaki, but fuck that's impossible. În ultimul timp am vorbit cu ea mai des la telefon - noi nu prea avem timp să comunicăm ceea ce cred că ne hrăneşte rezistenţa relaţiei - sau mai bine zis ne-am îmbătat cu sirop una pe cealaltă. De exempu [why the fuck am I posting this...i actually find it cute, but whutevă]: vorbeam despre Kuroko no Basket [de care Misacchi e OBSEDATĂ] şi am ajuns la concluzia cum că Midorima ar fi personajul care o reprezintă cel mai bine [că's aceeaşi zodie] "păi Midorima e epic şi-l ador", zice ea, "şi tu eşti epică şi te ador", completez eu. Uneori mă gândesc ce-ar fi fost dacă unul dintre noi era băiat...explozii în fiecare zi.
         La şcoală am luat o notă maaare pe care vreo s-o le bag pe gât alor mei ca să-mi ia ceva. E posibil ca jegăria aia de patru pe care l-am halit acum ceva timp cu stil de la proful de mate [asta sună urât], jegăriaaaa aia de notă care mi-a distrus mie trei zile din viaţă şi m-a făcut să-mi dau seama că ai mei au momente în care sunt idioţi, deeci acel micuţ blestem pe capul meu, s-ar putea să nu existe. Ar fi genial dacă n-ar fi în catalog, cred că aş muri de râs.
       Azi am stat o oră în staţia de tramvai [am ascultat muzică şi am rulat yaoi prin minte, a trecut timpul repeeede]. M-am urcat în tramvai şi m-am dat jos la următoarea staţie pentru că era aglomerat as fuck şi se pare că am avut norocul extraordinar de a fi coborât din ultimul tramvai care a trecut înaintea unui care s-a defectat pe linie. Heeeell yeeeaah...
        M-am apucat de ascultat din nou muzica lui Yuyoyuppe, şi normal că-mi place foarte mult. Am încercat să ascult albumul Aku no Hana (lansat în 1990) al celor de la BUCK-TICK, şi e bun, dar nu m-a prins pe mine (încă un eşec cu muzica celor de la BUCK-TICK - îi respect şi vreaaau să-mi placă, dar...). Momentan mă bucur de muzica superbă a lui Yuppe şi de vocea robotică a lui Megurine Luka şi îmi amintesc că la mine în creier e pe aşteptare postarea aia despre Extraterrestrial Biological Entities - am căutat toaaate PV-urile şi chestiile de genul legate de album şi acum trebuie să-mi găsesc timp să le văd la calculatorul mare.

Happiness >.<

Şi acum să vedem dacă reuşesc să fac jocuri pentru PSP să meargă pe laptopul meu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top