Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

sâmbătă, 29 decembrie 2012

Kuragehime

Sau povestea unei fete
fără orgoliu


     Printre rezidenţii exclusiv feminini şi total înspăimântaţi de tot ceea ce înseamnă mediul social ai Amamizu-kan o găsim pe tânără Kurashita Tsukimi, o fată al cărei singur interes sunt meduzele. Într-o zi însă, Tsukimi se găseşte nevoită să invite în Amamizu-kan o tânără care prin frumuseţea extraordinară a stilului ei emană un aer mult prea plin de viaţă şi frumuseţe pentru rezidentele clădirii. Ce va face Tsukimi atunci când această fiinţă neobişnuită se va dovedi a fii ceea ce nu pare?
        Primul episod din Kuragehime [Prinţesa Meduză - titlul sună urât în română] l-am văzut acum luni de zile la Michi-biraki, dar abia zilele trecute mi-a trecut prin cap să mă apuc de el. Mi-a plăcut mult, a fost neaşteptat de bun şi original, astfel că mă voi apuca de manga cât de curând posibil.
         Povestea este, cum am mai spus, originală. Anime-ul în sine este un shojo difuzat prin 2010 pe slot-ul noitaminA [v-am spus că-i place anime-urile difuzate de ăştia]. Firul narativ este continuu, deşi faptul că anime-ul are doar 11 episoade nu-l face grăbit, dar obligă finalul a fi unul incomplet. Deşi manga a luat un premiu pe categoria "shojo", pe net anime-ul este clasificat ca fiind un josei [varianta mai matură a shojo], dar ce pot eu spune e că povestea în sine oscilează undeva între aceste două genuri.
     Sunetul nu este nimic special, dar se potriveşte cu seria în sine. Coloana sonoră este aproape inobservabilă, iar opening-ul şi ending-ul nu sunt nici ele nimic extraordinar, dar, din nou, se potrivesc cu seria. Seiyuu sunt...de recunoscut. Hanazawa Kana [Sonohara Anri în Durarara!! printre altele] o face pe Tsukimi - ma recunoscut-o imediat şi am fost puţin dezamăgită pentru că în toată viaţa mea de fan anime am auzit-o pe Hanazawa Kana relativ des, dar rolul şi-l face impecabil. Apoi o avem pe Mitsuki Saiga în rol principal [mi-era dor de vocea ei], un seiyuu care este cunoscut mai mult pentru rolurile sale masculine [pe care eu am auzit-o în rol principal în Moyashimon]. L-am auzit imediat şi pe Juunichi Suwabe  [Jinguuji Ren în Uta no Prince-sama] şi personajul lui a fost printre preferatele mele.
         Grafica este chiar drăguţă. Meduzele arată frumos [aşa se şi vrea a fi prezentate], personajele de la drăguţ spre superb şi fundalele sunt bine lucrate dar nu extraordinare.. Există acolo o tematică a hainelor frumoase [îmi aduce aminte de Paradise Kiss] care unora s-ar putea să le placă, mie ştiu că mi s-a părut interesantă. În opening există nişte înflorituri amuzante care n-au în niciun fel legătură cu povestea, dar sunt drăguţe.

         Personajele sunt unice, sar cel puţin neobişnuite: protagonista este o tânără obsedată de meduze căreia îi este frică de o bună bucată din mediul înconjurător [de la "hipsteri" până la orice soi de bărbat/băiat]. La fel sunt şi celelalte tipe din Amamizu-kan, fiecare cu obsesia ei pentru ceva neobişnuit [de la chimonouri la trenuri] şi complexe legate de societate. Chestie care sincer m-a enervat [nu suport oamenii slabi, care nu sunt în stare să-şi realizeze propria valoare], dar am trecut peste ea pentru că, în mare, fetele sunt amuzante şi unice cu tot cu puterea lor de a se pietrifica când un hipster le atinge. Personajul principal masculin, Kuranosuke, care defapt adoră rochiţele şi arată bombă în ele este o superbitate de băiat cu un caracter simpatic şi cu instince şi mai simpatice. Alături de fratele său mai mare, Shu, care are nişte complexe la fel de simpatice [he hee hee], ăştia doi sunt cu siguranţă favoriţii mei.
       Kuragehime a fost drăguţ, neaşteptat de drăguţ. Îl recomand oricui doreşte o mică romanţă simpatică, relativ întortocheată şi totuşi satisfăcătoare, deşi scurtă. And now I'm off to read the manga.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top