Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

miercuri, 28 noiembrie 2012

Visând la vară

Când soarele străluceşte tare,
şi visele sunt mai frumoase

        Am ajuns să idolatrizez ideea de libertate. Aş vrea să alerg ca o nebună prin lumea asta mare şi să ţip, fără ca nimeni că ar trebui să fiu undeva, cândva. Şi totuşi, nu sunt îndeajuns de rebelă şi curajoasă încât să poate face ceva pentru a mă elibera, pentru că există imensul risc să-mi pierd micul şi fragilul loc pe care îl am în această lume.
        Astfel că mă limitez, dar asta nu înseamnă că mă abţin de la a mă bucura. Niciodată.

        Azi am dat ultima teză, cea de la română. Când am predat în sfârşit lucrarea pe care nu mai are nici un rost s-o comentez, am simţit cum o greutate s-a ridicat de pe umerii mei. Aştept cu nerăbdare weekend-ul [cine nu?!] şi îmi vine să mă iau serios de aia de română care a îndrăznit să ne dea imediat după teză un roman de citit. Nu numai că a făcut-o sub presupunerea că vom avea timp în weekend-ul prelungit să-l citim, ci pur şi simplu ne-a făcut să ne simţim obligaţi să-l citim tocmai pentru că avem liber. Screw it, oricum n-am cum să fac rost de carte prea curând so just screw it.
        Momentan contemplez CD-ul cu Yuya care se află în foarte apropiata apropiere. Bineînţeles că el [şi comunitatea online care se dedică lui] continuă să mă tortureze: se pare că frumosul a fost de curând pe la nişte programe radio şi toate cele patru cântece noi pe care nu le-am ascultat au fost difuzate. Astfel că acum va trebui să mă abţin serios până când ies cântecele săptămâna viitoare - Naked Night încă nu mi-a ieşit din cap şi am ascultat-o de maxim 4 ori.
Massu în stânga, Hosoyan în dreapta.
        Între timp îmi onorez simţurile cu muzica celor de la MaxBoys - un duo japonez format din seiyuu Hosoya Yoshimasa [Arata Wataya în Chihayafuru] şi Masuda Toshiki. Muzica lor e ceva gen pop-rock, nu ştiu dacă mă exprim bine, e un stil uşurel şi totuşi relativ rimat. Până acum au lansat două single-uri, pe care le-am ascultat deja, şi vor lansa un album luna viitoare. Doi băieţi drăguţi cu melodii drăguţe, versuri drăguţe şi voci la fel de drăguţe - zici că ar fi de ciocolată. Iar dintre seiyuu mai recent apăruţi în industrie şi nu foarte populari, Hosoyan este unul dintre favoriţii mei.
Ixion Saga DT
        Am ajuns la zi cu lista mea de anime de mult timp şi acum devin dezamăgită când îmi dau seama că trebuie să aştept câte o săptămână pentru a vedea următorul episod din seriile mele favorite. Ixion Saga DT a ieşit duminică noapte, iar după o oră de pândire intensă, am avut parte de o sesiune de râs copios. Recomand seria cu căldură oricui pentru că este e-pi-că! Kamisama Hajimemashita a fost la fel de extraordinar şi săptămâna asta, iar acum îmi rod unghiile de nerăbdare până mâine seară [noapte?] când iese Psycho-Pass.
        Ce e ironic e că acele cântece ale MaxBoys pe care le ascult eu acum sunt cântece de vară, deşi nu prea sună a fi [în comparaţie cu HOT GIRL! a lui Yuya]. Sunt prea drăguţe şi optimiste pentru a putea fi altfel decât extraordinar de fericită când le ascult. Şi Massu şi Hosoyan sunt atâââââât de drăguţi!

Happiness >.<

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top