Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 1 noiembrie 2012

N-am apucat să-ţi cânt

Din nou

       Mi-e milă de mine când mă gândesc că singurii care mă ascultă sunt pereţii tapetaţi cu figuri ireale de hârtie. Asta sună crud, simt mândria mea cum cade odată cu cuvintele care se desprind din adâncul sincerităţii mele. Aş fi vrut să mă auzi, dar mi-ar fi venit să mă îngrop sigură dacă nu m-ai fi auzit perfect. M-am simţit ca o tânără care se pregăteşte să-şi mărturisească iubirea: entuziasmată şi totul cu o frică inexplicabilă în inimă.
       Şi să ştii, asta n-am simţit-o niciodată pentru un bărbat.
       
      Lăsând deoparte discuţiile mele publice cu iubirea mea, am să încerc să mă trezesc. Şi să vă spun de scurta oră, ce, că a fost mai puţin de o oră, pe care am petrecut-o în seara asta cu Misaki. Nu ne-am mai văzut de atunci, de...o Doamne!, mai mult de o lună. Nu ştiu dacă distanţa asta tâmpită care ar putea foarte bine să nu existe, stai, că defapt ea nu există, o creăm noi, deci, distanţa asta nu ştiu dacă e lucrul care ne face mai apropiate. Poate că ea crede asta. Eu cred pur şi simplu că suntem mult prea compatibile.
      Ne-am văzut după ce aseară i-am simţit nivelul de cădere emoţională. Şi ea mi-a dat mesaj. În ultimul timp cred că n-a fost zi în care s-o chem eu şi să iasă. Asta aşa, de dragul statisticii. În fine, am discutat despre recentele ei probleme, la care n-am găsit concret vreo rezolvare. Ne-am lovit din nou de fenomenul "bărbaţii trag la curve", de aici am vorbit despre băieţi [noi nu facem asta...n-am făcut-o niciodată!], despre griji stupide şi, în esenţă, despre libertate.
      Am ajuns să-mi dau seama că au trecut mai mult de doi ani de când n-am mai fost îndrăgostită. Lucru care...mă face să mă simt ciudat, eventual bătrână. Dar las' că-mi trece mie, oricum nu e vina mea că n-am dat de specimene care să-mi fac globurile oculare să se întoarcă.
      Inclusiv cu Misaki am intrat într-o rutină care mă cam enervează, dar hai să nu mă plâng, atâta timp cât nu sunt în stare să găsesc o soluţie.

      Şi tu...tu, deşteapt-o, asta făceai când eu vorbeam cu tine?! Ce eşti tu mă, multifuncţională?! Şi ştii..."Wherever you are", "SEE YOU"şi "Secret base~Kimi ga kureta mono~" sunt melodii triste, "ORION DE SHOUT OUT" este despre dorinţe puternice neîmplinite şi "Mirai Chizu" în esenţă e scrisă toată la viitor.
Să asculţi naibii KOI OTO, că aia e cu adevărat optimistă! Though I'm just teasing you.

Happiness >.<

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top