Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 28 iunie 2012

În cinstea slăbiciunii

Aparent,
nu există un inamic mai puternic
decât dorinţele mele
      Am ajuns să mă întreb dacă nu cumva îmi aduc suferinţa sigură, pentru că nu pot să dau vina pe nimeni altceva. Mi-e scârbă să o fac, defapt a ajuns să-mi fie scârbă de atât de multe lucruri încât lumea pe care eu o văd a ajuns dezgustătoare. Şi, precum ploaia care la început mă răcorea cu atingerea ei delicată, doar pentru ca în final să-mi taie simţirile cu picăturile care îmi păreau a fi nişte gloanţe, am ajuns să distrug tot ceea ce ar fi trebuit să preţuiesc.
      Sunt mai slabă decât credeam. Sau poate pur şi simplu am momente în care simt că nu mă pot ridica. Astăzi am învăţat că mai urăsc ceva pe lumea asta. Nu-mi ajunge că eram deja o persoană care urăşte mai mult decât iubeşte.
      Planurile mi-au fost distruse iar aşteptările nici măcar n-au avut cum să mai devină posibile dezamăgiri, iar în final am rămas cu resemnarea şi acea durere surdă de cap pe care o am după ce plâng nervoasă. Sunt încăpăţânată şi asta mereu mi-a adus numai necazuri; sau cel puţin nu-mi amintesc de vreo situaţie în care această trăsătură a mea să mă fi ajutat. Pentru că n-o pot numi defect, atâta timp cât cunosc multe persoane care n-au deloc încredere în sine sau, la polul opus, persoane care sunt tupeiste. Eu sunt doar ambiţioasă, dacă ar fi s-o punem frumos în cuvinte, sau, mai clar, insistentă.
      În ultimele zile am trăit într-o oboseală continuă. E vacanţă şi eu sunt mai activă decât atunci când mergeam la şcoală. Vreau să plec, să evadez şi să ţip.

"I cannot forgive myself"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top