Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

duminică, 8 aprilie 2012

Wagnaria ~Natsu no Dai Kanshasai~

     Sentimentul acela nebunesc pe care-l am când mă distrez a devenit din ce în ce mai greu de înţeles. Este atât de complex şi uneori greu de obţinut încât devine ceva ce nu poate să nu fie preţuit în amintirile mele. Şi totuşi, o doză mică, dar de efect, de Kamiyan, OnoD, sau, mai nou, KitaEri, plus tâmpeniile zilnice, mă fac să zâmbesc ca o idioată.
    N-ai văzut Working!! ? Nici nu trebuie. Este genul de anime care se lipeşte de tine din start, sau nu. Sau mai bine zis anime-ul pe care puţini în apreciază pentru ce este şi atât.
    Wagnaria ~Natsu no Dai Kanshasai~ este un eveniment cu seiyuu din anime-ul Working!!, simplu spus. Este unicul eveniment pe care l-am văzut până acum, şi deci primul. Pentru necunoscători: seiyuu – actori care dublează vocile în anime-uri; care va să zică, dacă un anime se vinde relativ bine şi este cât de cât popular, se organizează un eveniment cu seiyuu, unde aceşti actori sunt invitaţi pe o scenă într-o sală de spectacole, se organizează activităţi şi tot felul de chestii amuzante şi interesante pentru fanii care vor să-i vadă.
    Evenimentul a fost organizat după primul sezon din anime, eu personal l-am văzut după ce am văzut şi al doilea sezon.  Sunt două evenimente, unul de zi, şi unul seara, fiecare având cam două ore. Primul eveniment l-am văzut într-o duminică acum ceva timp, pe al doilea l-am văzut mai fragmentat, pentru la un moment dat devine plictisitor, sincer.
    În Wagnaria ~Natsu no Dai Kanshasai~ îi puteţi vedea pe Fukuyama Jun [Takanashi Souta în Working!!], Kana Asumi [Taneshima Popura], Fujita Saki [Inami Mahiru], Ono Daisuke [Satou Jun], Kitamura Eri [Todoroki Yachiyo], Kamiya Hiroshi [Souma Hiroomi] şi, în evenimentul de zi, pe Hirohashi Ryou [Yamada Aoi]. 
    Pe Fukuyama Jun s-ar putea să-l ştiţi din rolurile lui în Code Geass [Lelouch Lamperlouge], Special A [Takishima Kei] şi Kuroshitsuji [Grell Sutcliff]. Kana Asumi este relativ tânără, deci nouă în industrie, eu personal am auzit-o sezonul trecut [iarnă 2012] în Ano Natsu de Matteru. Fujita Saki are roluri nenumărate, dar eu personal nu-mi amintesc s-o fi auzit pe vreundeva; în orice caz, vocea ei a fost folosită pentru a o sintetiza pe Hatsune Miku [parcă…:))]. OnoD trebuie să-l fi auzit prin Durarara!! [Heiwajima Shizuo] sau Kuroshitsuji [Sebastian Michaelis], tipul este foarte popular şi are o voce destul de versatilă. Pe KitaEri iarăşi nu-mi amintesc s-o fi auzit pe undeva, deşi sunt sigură că i-am auzit vocea înainte; în orice caz, pot spune că este una dintre vocile mele feminine preferate, alături de Miyuki Sawashiro, pur şi simplu pentru că reuşeşte să sune feminin cu adevărat. Kamiya Hiroshi este seiyuu-ul meu favorit, printre altele pentru rolul acesta din Working!!, Souma Hiroomi fiind un sadist total; Kamiyan este cunoscut pentru rolurile lui în Durarara!! [Izaya Orihara], Honey and Clover [Takemoto Yuuta] şi multe altele. Pe Hirohashi Ryou n-am mai auzit-o, şi ea pare relativ nouă în industrie, dar vreau să spun că face o treabă genială cu rolul ei. Cum aşa? Yamada Aoi [rolul lui Hirohashi] este singurul personaj din vreun anime pe care l-am văzut eu care este practic tipologia caracterului enervant, dar pe mine personal nu mă enervează deloc [deşi cam aşa este făcută Yamada în sine – aş putea sta la analize mult şi bine :))].
    Evenimentul a fost foarte interesant, relativ amuzant şi foarte distractiv. Fetelor le-a fost acordată mai multă atenţie, pur şi simplu pentru că Working!! ar putea fi genul de anime la care să se uite mai mult băieţii japonezi decât fetele, deşi privit internaţional, de Working!! cred că se bucură mai mult fetele. Când zic băieţii japonezi, mă refer la cel specimen căruia i se atribuie definiţia adevărată a termenului „otaku”, adică o persoană obsedată, care-şi trăieşte viaţa pe lângă animaţii. Revenind, fetele au vorbit mai mult, au fost mai active, şi v-am explicat de ce. Dar băieţii au fost cei care au venit cu glumele bune, mai ales în ultima jumătate a celui de-al doilea eveniment, Kamiya-san a reuşit să recicleze cu succes cam aceeaşi glumă [la care OnoD râdea de numai putea, pentru că în original, de la el venise întreaga idee].



    Activităţile au fost interesante, chiar originale: la început fiecare şi-a ales [s-au i-a fost ales, n-am înţeles exact] o scenă din anime, pe care au comentat-o. Glume asupra detaliilor, mai bine spus. Apoi au făcut un fel de dublare live: au primit nişte scenarii pe care le-au citit; cu nişte efecte de fundal şi câteva râsete abţinute, totul a fost frumos şi amuzant. Cea mai mişto parte a fost „Real Working!!”: toată lumea se aşeza la o masă, iar unul dintre ei făcea pe chelnerul [acţiunea din anime se plasează într-un restaurant]. Aici au fost cele mai multe glume, gafe, expresii tâmpite şi replici ciudate; pur şi simplu pentru că meniurile de pe care puteau să comande japonezii noştri erau relativ ciudate, şi unui singur om îi e cam greu să reţină comenzi de la 5 persoane. Fetele au cântat melodia aia imposibilă de la opening, „Someone Else”, iar băieţii ţineau pe post de backing vocals. Personal m-a cam nemulţumit că băieţii n-au cântat melodia lor de la ending, Heart no Edge ni Idomou, care este preferata mea din toată istoria melodiilor Working!! [eu care am ascultat şi character song-urile]. Dar au fost groaznic de amuzanţi când s-au apucat să ţopăie pe acolo, mai ales Daisuke Ono.
Kana Asumi este cea mai drăguţă, adorabilă şi dulce japoneză pe care am văzut-o eu, sincer. Vocea ei este genul ă-la de voce subţire ca unui copil, dar mie personal mi se pare o tonalitate unică şi drăguuuuuţă. Asumi-san are o personalitate frumoasă, e o tipă sociabilă şi respectoasă, să zicem; plus că, am vaga impresie că Natsu no Dai Kanshasai a fost primul ei eveniment, iar ea s-a comportat foarte frumos. Nivelul acesta normal de politeţe japoneză care la noi nu prea se găseşte. Fujita Saki are experienţă, şi am văzut asta din prima; sincer, mi-a plăcut cum vorbeşte, modul în care comunică. Kitamura Eri este pur şi simplu genul acela de japoneză frumoasă, aş putea spune; deşi pe parcursul evenimentelor a dispărut de câteva ori, aşa frumos indignată. Nu-mi amintesc exact ce-a spus Daisuke Ono [rolul lui, Satou Jun, ar trebui să fie îndrăgostit de rolul lui Kitamura, Todoroki Yachiyo], dar KitaEri s-a indignat şi s-a cărat, iar Kamiyan [că OnoD este prea confuz =))] s-a dus după ea. Totul a fost de distracţie, bineînţeles. Fetele au fost îmbrăcate…interesant [iarăşi problema cu băieţii], toate în fuste fluffy şi alte mici detalii, dar singura costumaţie care mi s-a părut reuşit a fost a lui Asumi-san.
    Acum ză gentleman =)). Fukuyama Jun este groaznic de popular, şi poate cel mai atins de vârstă dintre cei trei [34 de ani], Kamiyan, ca de obicei, pare cel mai tânăr [37 de ani]. În fine, Fukuyama-san a fost activ şi a avut momentele lui epice, mai ales atunci când a fost chelner în segmentul „Real Working!!”; plus, s-a îmbrăcat cel mai mişto dintre băieţi. Daisuke Ono a fost, din nou, absolut totaaaal în segmentul „Real Working!!”, când i s-a pus un papion la gât şi a trebuit să facă pe Sebastian din Kuroshitsuji: simplu spus, a îngenuncheat şi s-a comportat ca un majordom. Kamiya-san a fost din nou epic în timpul „Real Working!!”, pur şi simplu pentru că s-a comportat cu ceilalţi ca şi un miştocar şi sadist care este el. În final, Hirohashi Ryou a fost minunată în puţinul timp în care a vorbit, ea în sine fiind o persoană care emană o stare alertă de spirit.



    Faze geniale au fost muuutle, unele le-am uitat, altele au fost mult prea superbe pentru a fi uitate. M-am uitat la eveniment pentru că vroiam să-i văd pe cei doi nebuni din Dear Girl ~Stories~ [Kamiyan şi OnoD] în acţiune, dar nu mă aşteptam să fie atât de frumos. Şi, în încheiere, o chestie pe care am scris-o în notepad în timp ce mă uitam la al doilea eveniment [am apucat să scriu cam până la jumătatea acţiunii]. Buut, this thing is really weird…dozo…=))


working event 2

KitaEri dispare
OnoD şi moacele lui ciudate
OnoD "Kamiya = tsundere"
Apoi Kamiya does the glasses thing
Fukuyama intră în rolul lui Tankanashi
OnoD pantofi cu vârf argintii, Kamiyan tenişi aurii
Kamiya imită pe Fukuyama
Cineva face "Kimochi warui" la OnoD [Kamiya like]
OnoD and le big fail in event 1

Kamiya: Sonna koto nai desu yo!
OnoD: Nya-nya shiteiru!

------------Real Working!!-------------

Fukuyama cu accent franţuzesc
Kana orders long sounding thing; Fukuyama: I don't really understand japanese

OnoD comandă; încearcă să vorbească franţuzeşte; KitaEri: It hurts just when I hear it.
Kamiyan fucking orders too much.
Kamiyan: "Niatteiru" către Fukuyama cu costumul lui de bucătar franţuz

------------Real Working!!-------------

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top