Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

duminică, 1 aprilie 2012

Today Is A Beautiful Day

În seara asta,
hai să mergem să vedem stelele împreună.

         Oare de când n-am mai petrecut o zi cu adevărat frumoasă? O zi fără griji, o zi fără oraşul gălăgios, o zi în care să zâmbesc pentru că viaţa e pur şi simplu minunată? Nu mai ştiu. Clipele frumoase, zilele adevărate, puteam cândva să le presimt. Şi acum îmi amintesc de soarele arzător, de râsetele stridente ale colegilor mei care mă făceau să zâmbesc sincer şi de bătăile cu apă în zilele lungi de primăvară. Devenise un obicei. Era ceva normal să fim fericiţi.


         Albumul ăsta mi-a amintit de multe lucruri pe care oricum nu vreau să le uit. Mi-e sincer dor de tot ce-a fost. Şi nostalgic e faptul că ştiam că va dura puţin şi că-mi voi aminti acele momente toată viaţa mea. Nu ştiu dacă asta e o slăbiciune de-a mea, dar tind să mă agăţ de amintiri. Poate cu speranţe prea mari.
        supercell este o trupă alcătuită din 11 membri, plus alte persoane care au contribuit de-a lungul scurtei istorii a muzicii lor. Cel care a creat trupa şi scrie muzica este cunoscut pe internet sub pseudonimul "Ryo", restul membrilor se ocupă, în principal, de ilustraţii şi animaţie, existând şi două vocaliste,  Koeda şi chelly. Albumul foloseşte vocea lui Nagi Yanagi. Muzica lui Ryo au auzit-o toţi cei care ştiu melodiile populare ale lui Hatsune Miku; el a scris un întreg album şi a folosit de bine-cunoscutul vocaloid în locul unui vocalist. Albumul respectiv l-am ascultam acum aproximativ un an, şi sincer mi-a plăcut; albumul se numeşte Supercell pentru cei interesaţi. Pe albumul respectiv se găsesc melodiile World is MineLove is War, Black Rock Shooter, When the first love ends şi multe altele, care sunt chiar foarte interesante [cum ar fi Parade of Liars].

      Despre Today Is A Beautiful Day am numai laude, este un album superb. În aveam de mult prin calculator, după ce vara trecută, cât timp am fost la mare, am ascultat numai cover-ul lui laurel după Yakusoku wo Shiyou, care, fie între noi, îmi place mai mult decât originalul [melodie care se găseşte pe cd-ul single-ului de pe album, Sayonara Memories]. M-am apucat de el din simplă nevoie de o voce feminină; pe Yanagi Nagi o auzisem de curând în Ano Natsu de Matteru, unde cântă ending-ul, şi sincer aveam chef de ceva mai uşurel [Kalafina sau Yousei Teikoku ar fi fost prea grele pe primăvara asta]. Şi l-am ascultat la ţară, sub cerul plin de stele, şi am simţit că-mi cade noaptea în cap. Sincer.
  1. Owari e Mukau Hajimari no Uta - este un intro scurt şi uşor la pian, perfect pentru a introduce...
  2. Kimi no Shiranai Monogatari - care cred eu că s-ar traduce ceva gen "Povestea ta Necunoscută" (creeed >.<); cântecul este absolut superb, iar videoclipul este ciudat de complex. Cântecul este folosit de asemenea ca şi primul ending în anime-ul Bakemonogatari.
  3. Hero - sincer cântecul ăsta nu l-am putut înţelege decât după ce am citit traducerea versurilor; interesant e că versurile sunt exprimate din perspectiva unui băiat [cred], deşi melodia e cântată de o fată. Oricum ar fi, totul sună prea bine.
  4. Perfect Day - chiar şi înainte să văd videoclipul, melodia asta mi-a amintit de copilărie [poate pentru că înţelegeam ceva din versuri]. Mai vreau zile perfecte.
  5. Fukushuu - scris aşa 復讐 sunt absolut sigură că înseamnă răzbunare, tema principală a cântecului. De la prima ascultare mi-a amintit de Parade of Liars.
  6. Rock 'n Roll Nandesu no - cântecul ăsta îmi ţipă "compus de ryo" încă de la început; îmi aminteşte puţi, acum că mă gândesc mai bine, de melodia lui Let's spin Wildly! în care o foloseşte pe Miku. Şi, ca chestie amuzantă, ascultaţi mai bine cam primele cinci secunde din melodie. Aşa-mi sună mie telefonul când mă sună tata, chestie care, aparent, îl enervează. Iar mama de câte ori aude melodie începe să râdă; iar euuu când o aud şi sunt în public [şi asta a devenit obicei] fac "Poliţia!" [adică tata :))].
  7. Love and Roll - e o melodie frumoasă, nu chiar specială, dar interesantă; îmi aminteştee puuţin de Vidro Moyou.
  8. Feel so Good - mie personal îmi sună a jazz [deşi nu ştiu dacă idee mea de "jazz" este corectă, dar e tot a mea]. Şi...mă face să mă simt bine :))
  9. Hoshi ga Matataku Konna Yoru ni - care s-ar traduce ceva gen "Stelele strălucesc într-o noapte ca aceasta". Eu, sincer, am folosit melodia asta pe post de cântec de leagăn. Asta făceam acum muuult timp cu...
  10. Utakata Hanabi - şi acum îmi dă fiori, fiori nostalgici. Acum, când am ascultat albumul integral, sincer am trecut peste ea, pur şi simplu pentru că îmi aminteşte de prea multe. Este prima mea melodie supercell, pe care am auzit-o în Naruto; a fost folosită ca şi al 14-lea ending în Shippuden. Pur şi simplu mă umple de amintiri, din alea dureroase.
  11. Yoru ga Akeru yo - este un cântec în care practic se numără oi. Ca atunci când nu poţi să dormi. Pentru mine niciodată n-a funcţionat. Dar fie, cumvaaa [adică era şi evident], cântecul ăsta mă pune la sfântul somnic. Numărat de oi într-un câtec? Şi mai e şi japonez?? Drăăăăguţ >.<.
  12. Sayonara Memories - cântecul este superb, videoclipul...nu prea. Am stat acum să mă uit la el, pentru că prima dată când l-am văzut m-a plictisit după un minut. Povestea prezentată e relativ originală, un clişeu prezentat frumos şi, aş spune, chiar unic. Daaar, aşa ceva nu se face. Nu-mi pui tu mie o actriţă să facă pe cântăreaţa. O fi ea actriţă, dar nu i-a ieşit prefăcutul de-a vocalista. N-am simţit nimic venind din ochii sau expresia ei. Nimic curat. În schimb melodia este minunată, frumoasă, pură şi mi-a făcut inima să lăcrimeze.
  13. Watashi e - care s-ar traduce cam "către mine; pentru mine"; în orice caz, am impresia că este formula de adresare la începutul unei scrisori (cum am spune noi "Dragă Castravete,"); este o melodie scurtă, uşoară care încheie albumul, folosind linia melodică din Kimi no Shiranai Monogatari. Sincer, îmi place mai mult decât Kimi no Shiranai Monogatari pentru că vocea lui Nagi este mai clară, şi deci mai puternică.

        Acum, dacă mă gândesc bine, a trecut o săptămână de când tot ascult albumul ăsta; vreo nouă zile defapt. Când a trecut timpul ăsta?!  Şi eu care aveam impresia că ascultasem prea puţin. Mai ascult odată Watashi e, apoi reiau [atenţie, reiau, nu încep] audiţia albumul lui Kamiya Hiroshi, Harezora. Despre Harezora pot spune, momentan că este...dragoste la prima ascultare! A trecut ceva de când am avut parte de fenomenul ăsta, în toată splendoarea lui. Mă omoară...şi nu vocea stridentă a lui Kamiyan, ci oricine i-a compus albumul. Kyaaaah...!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top