Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

marți, 3 aprilie 2012

Amintirea primăverii

Timpul trece precum briza înţepătoare a verii,
lăsându-mă pe mine cu amintirile mele amare

         Îmi place să văd oameni fericiţi. Când văd oameni care zâmbesc, care trăiesc cu acea sclipire minunată a entuziasmului vieţii în ochi, zâmbesc. Zâmbesc larg, şi în minte îmi doresc ca fericirea lor să dureze cât mai mult. Şi asta doar pentru că fericirea mea a fost spulberată de zâmbetele lor. Ironic, nu?

         A trecut un an, nu-mi vine să cred. Vreau sentimentul acela înapoi, îl vreau pentru că acum mă simt goală şi fără speranţă, deşi şi acel sentiment era la fel de imposibil. Eram îndrăgostită. De un băiat înalt, cu gleznele mai subţiri ca ale mele şi cu o freză care mă făcea să vreau să-mi plimb mâna prin părul lui. Şi simţeam că, dacă vreodată vom fi împreună, eu voi fi cea care-l va proteja cu iubirea mea imensă. Dar iubirea mea s-a stins, mi-am înecat-o singură, pentru că ştiam că împreună cu el nu aveam nici un viitor, şi poate aş fi suferit. Şi, dacă i-aş fi spus că vreau să fim împreună, el poate ar fi acceptat ideea, dar nu cred că ar fi putut vreodată să înţeleagă cât de profundă era iubirea mea pentru el. Mă doare când mă gândesc, pentru că n-am cum să-l uit. Nu m-a afectat, doar că nu vreau să uit. Sentimentul acela cald, frumos.
         Astăzi am hoinărit puţin. Soarele mă făcea să vreau să visez, iar picioarele mă duceau cu entuziasm către un loc mult prea cunoscut, prin care nu mai trecusem de mult timp. Am văzut prea multe figuri cunoscute, încât totul m-a luat prin surprindere, am depănat amintiri şi mi-am privit universul. Îmi place să observ, pentru că atunci când observi nu poţi să greşeşti.
         Şi aşa, dintr-o chestie neimportantă, mintea mi-a zburat într-o direcţie nebunească, făcându-mă să zâmbesc. Iubirea asta are prea multe forme, mă face confuză şi totuşi, mi-e dor de ea.

Vreau să învăţ să valsez. Ultima dată când am văzut un vals, aveam impresia că dansatorii zboară.
Vreau şi eu să zbor alături de iubirea mea.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top