Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

marți, 18 octombrie 2011

Soundless Voice



Când liniştea nopţii înconjoară oraşul, îmi întind mâinile şi privesc ploaia albă. Zăpada se topşete într-o clipă atunci când se întâlneşte cu mâinile mele. O viaţă efemeră.
Ca lumina, zăpada se adună fără vreun sunet, în timp ce tu zâmbeşti când o aduni. "Cum sună vocea mea acum?" Chiar dacă voi răspunde, tu mă vei mai putea auzi.

Spune-mi despre suferinţa ta, spune-mi despre singurătatea ta. Oriunde eşti, eu te voi găsi. Te rog nu mă lăsa singur, te implor. Nu suntem mereu împreună ca unul? Cu cât zăpada se adună din ce în ce mai multă, tu dispari uşor. Nu pot să fac nimic decât să te strâng în braţe. Îmi doresc, doar odată, să-ţi mai aud vocea, strigă-mi numele.

Văd o lacrimă în ochii tăi goi. În această lume fără culoare totul s-a oprit, în afară de zăpada care încă mai cade uşor. Ai devenit rece şi vocea ta nu se mai întoarce. Nu mai putem să ne contopim într-unul. Ascultă-mi vocea şi zâmbeşte-mi încă o dată, am rămas fără lacrimile cu care te-aş fi putut topi.

Dacă mai este posibil, ia-mi vocea şi dă-o celui pe care încă îl mai preţuiesc. Dacă va trebui să rămân într-o lume în care tu nu exişti, atunci vreau să dispar odată cu tine. Neputând să-ţi mai spun nici măcar "te iubesc", lumea noastră pare că s-a sfârşit. Oricât de tare aş ţipa, tu şi vocea ta nu se vor mai întoarce.

Către zăpada care încă mai cade, te rog nu te opri. Ia-mă odată cu ea. Totul efemer, vocea mea, viaţa mea, şterge-le pe toate. Până când totul rămâne alb.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top