Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

sâmbătă, 16 iulie 2011

Sonata Arctica

    Metal? Poate. Rock? Always. Metal? Forever. \m/




*Later edit: Postarea asta am găsit-o când făceam curat în postările nefinalizate. Şi mi-am amintit că trebuia să o scriu de un an*

               Sonata Arctica este ceva ce se cheamă muzică tru. Ca să nu zic adevărată. Ca să nu zic reală. Just tru. E aşa de greu să defineşti prostia asta >.<. Aşa-i, viaţa e greu de definit.
               Sonata Arctica este o trupă de metal din Finlanda, formată în 1995. Multe nu ştiu încă despre ei, dar sunt una dintre trupele mele preferate for sure. Azi am hotărât să mă apuc de teme : citit biografie, discografie, istorie şi stil muzical pentru aceşti ăştia \m/. În maxim două ore am să fiu bâtă de istorie. Sincer, dacă aş învăţa la şcoală cum învăţ despre muzica metal, sigur aş lua 10. Revenind, trupa este destul de veche şi are un număr considerabil de albume [7, cred] şi destule demo-uri. Nu's chiar atât de nebună să ascult şi demo-urile şi alte zeci de melodii pe care le mai au, mă limitez la albume; mi-a luat...jumătate de an să ascult absolut toate melodiile, demou-urile şi versiunile vechi de la trupa mea preferată, Evanescence [so you can see I'm kinda obsessed]. Am început să-i ascult de prin vara trecută şi deja am trecut prin 'The Days of Grays' şi 'Reckoning Night' şi acum vreau să mă apuc odată pe Unia.
               Stilul lor muzical este total...adorabil [asta fiindcă totuşi sunt fată :-"]. N-am cuvinte să descriu, sincer. De câte ori ascult Sonata Arctica, ori dau mai tare boxele şi încep să urlu ca nebuna, ori adorm. Cel mai bine eu adorm cu muzică metal :]]. Versurile sunt extraordinare, uneori se potrivesc atât de bine cu stările mele emoţionale sau cu amintirile mele.

               Rândurile de mai sus au fost scrise acum nouă luni cred. De atunci, lucrurile s-au mai schimbat [adică am ascultat mai mult metal, Sonata au fost primii pentru mine], dar tot ce am precizat acolo e încă adevărat şi up to date. Prima mea melodie a fost "Broken" [doar fiindcă Metal [de la el am luat mania] zicea că e melodia lui favorită], apoi "It Won't Fade" şi "My Selene". Melodiile astea le ascultam acum un an non-stop într-o excursie cu ai mei prin ţară. De câte ori le aud, îmi aduc aminte de peisaje şi de aerul verii.
               Muzica lor e genul ăla de muzică de care nu te plictiseşti niciodată. E complexă, bine scrisă şi unele melodii chiar m-au atins pe suflet. Acum trebuie să mă chinui să ascult şi Unia şi Winterheart's Guild. Plus, băieţii [alături de Tarja Turunen - ex. Nightwish, Lacuna Coil şi mulţi alţii] or să concerteze la ARTmania vara asta, la Sibiu. Habar n-am dacă am cum ajunge.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top