Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 30 septembrie 2010

Another mistake


____________________________

I-am spus că nu-mi place faptul că vrea să fie manipulant. Şi nu s-a enervat, ştia că am 
dreptate. Dar altcineva s-a enervat şi astfel am ajuns undeva între o linie neagră şi una roşie. Doar că nu ştiu peste care să trec.
Răscruce imaginară poate, dar el zice că e ireal. Şi aşa este. Ireal frate!
___________________________________

 
Linkin Park - Numb

miercuri, 29 septembrie 2010

Ponct!

Asta pentru că am fost lovită de prea multe chestii imateriale fără să-mi dau seama. Şi tu erai acolo. Da...ce zâmbet aveai! Vrei să-ţi sparg mutra? 

And this is why mah Romeo wants to die.
Because he loves me and I love him.

Şi aşa învaţă bucureşteanu'...

Plouă?? Pshyeah...cum zice Kata. Shmack...cum zice Sayuuki. 


Timbaland - One and Only (feat. Fallout Boy)
 _________________________________________
_________________________________________

     Ploaia asta e groaznică, dacă plouă legătura mea cu realitatea topeşte. Am întârziat la şcoală, la ora de română. Nashpa, dah nu mi s-a prea reproşat nimic. Şi nu ştiu ce aveam, după ce alergasem ca nebuna ca să nu se facă şi juma' şi să închidă ăştia poarta, mi s-a făcut un somn. Vedeam dublu...Bine, nici nu prea am dormit că am tuşit all night long. Şi nici ai mei n-au dormit din cauza mea. Imah heartbreaker. Am început să folosesc junk english tot mai des. Urât, dar original. Groaznic, dar adevărat. Naţiunea.
     Restul orelor...m-am mai trezit, hai, cred că de foame. În ritmul ăsta o să ajung străvezie. Şi ploua...urăsc ploaia, mai ales când sunt răcită. Da, ador furtuna cu vântul ei şi cu fulgerele şi tunetele alea hardcore. Şi ador ploaia ai de vară care mă face să cânt. Dar urăsc...urăsc, repet, ploaia asta rece şi înţepătoare care mă străpunge până sub suflet. Şi el zâmbeşte, aşa ca să-mi facă-n ciudă. Urăsc zâmbetul ăla al lui. Şi totuşi e unic. Şi d'aia îl şi ador. Etcetera.
     Ora de dirigenţie...prostie pe pâine. La începutul anului am primit manuale...nu, am primit nişte amărâte de cărţi făcute franjuri. La mate am avut trei tipuri de manuale. La fizică la fel. La engleză la fel. Şi putem continua toot aşa. Plus că nu erau destule. Şi aşa am ajuns fără manual de lb. română...bine că l-am cumpărat. Varză faza, la biblioteca ai nu e nici măcar un strop de organizare?? Nuu, bineînţeles că nu, de ce ar fi? Deci, ora de dirigenţie. Marea majoritate mersesem la bibliotecă să schimbăm sau să luăm cărţi. Singuri, n-am stat după diriga că aşa se făcea paşte. Şi deşteapta aia de bibliotecară ne-a notat ca naiba. Exemplu : Am schimbat cartea de fizică, deci am dat un tip de manual şi am luat alt tip. Şi, în notiţele bibliotecarei eu am luat două cărţi. Şi aşa şi cu muulţi alţi. Şi diriga ne-a luat la întrebări că ce-am făcut, de ce am luat fără să ştie ea, puff. Fraate, nu ştiu pe cine să dau vina. Dar nu e vina mea, şi-aşa am dat o grămadă de bani pe cartea de română. Bun venit în RoMania, naţiune! Să te caci pe el de învăţământ...

 _________________________________________
_________________________________________

marți, 28 septembrie 2010

A day with Kata!

   Zilele astea au fost cam banale. Să zicem, că doar şcoala face totul banal. School's crap! >.< Avem nişte profi varză, ni i-au schimbat ca pe şosete. Dar ne-au dat şosetele jegoase; unii sunt chiar ok, dar trebuia să apară şi câteva specimene turmentate şi neînțelese. Şi teme moolte. N-am mai ieşit, că doar deh, am teme. Dar e ok şi aşa, doar am maniacii ăia din clasă. Şi mai ales Lambert-maniaca mea, Kata. Sau Raluca. Sau Kata. Nope, doar Kata.

   Am trecut azi pe la ea şi ne-am amuzat. Stă la bloc, etajul 5. Şi ne întâmpină Dodo, căţelul. La un moment dat am observat că papagalii începuseră să imite câinele şi lătrau. Creepy, but funny. Adică să latre papagalii...=]]. Are o cameră...vede toţi tipii din cartier de la geam. Hai c-am zis-o. Şi aşa e, că doar Kata e o loco-maniacă. Sau o choco-maniacă? Nush, am să-i dau tot felul de pseudonime mâine la şcoală. Am pus muzică, am aflat că-i place tot ce i-am pus pe iPod şi am fost încântată că-i place Sonata Arctica. Am înnebunit lumea. Acum încep să corup. Şi i-am zis şi de Kuroshitsuji. Măcar am şi eu pe cineva cu care să mai trăncănesc despre prostiile mele. Am mâncat nişte chestii...originale rău. Bucătărie d'aia la minut, dulce-scorţişoară. Şi Dodo tot venea prin zonă, să investigheze ce-i dulce. Am povestit o grămadă de faze şi-am râs, mai ales când i-am povestit Kuroshitsuji. Ne corupem una pe alta. =]] Plus, trebuie să recunosc că un al doilea loc din care vreau să mă arunc ar fi geamul Katei. Aşa complimentez eu lumea. Unică, la fel de unică. Caramel! Etc....=]]

sâmbătă, 25 septembrie 2010

Today's Ză Paaarty!!! "Lovin' yo fuckin face"

"Smash the mirror!"

  Azi, acum etc... am rămas cu Malina şi...spargem difuzoare. Neah, n-am idei. Zicea ea : "spargem gresia de atâta râs" Daahh. Mi-e dor de blondu'. Sau nu [zice ea...pff]
  Deci Malina, prietena mea şatenă, a rămas la mine peste noapte. Şi bineînţeles că ne-am dat sufletu' de râs. Cum ziceam cu Teruşca "mori de râs, învie, inspiră, expiră, mori, învie, etc." Ascultăm Paramore - Misery Business, şi ne manifestăm. Maamă, mă doare capu'. Toonicu e de vină =)). Am scris nişte versuri pentru o viitoare comedie a Adei şi a Malinei. Ah, şi Malina a scris [zice ea]. "Eu am scris o strofă!!!". Daah, cu cuvintele mele. Etc, viaţa. Aşa, se tot plânge. O ignorăm, cum zice Ada "eu sunt centrul universului meu". 

Papucelu' norocos!!!
...vezi că e jegos...

  Rime d'astea am făcut toată seara. Dah le păstrăm pentru un viitor volum de comedie de proastă calitate. Etc. App, "zici că's porc...porcuşor de guinea, zici că mănânc papaya..." O să mă piş pe mine de râs...=)) Etcetera. 
  Am citit şi vizionat...KUROSHITSUJI. Mania pătrunde'n Romania. E genial, e maiestuos, şi e..."e vroba de vreun majordon p'acolo?? E varză!!!" zice Malina. EEh, e genial, şi ponct. Sebastian " e zero" zice Malina (o să pun multe d'astea...am impresia că o să termin postarea mâine). Deci, Sebastian e preferatul meu, cu siguranţă. Ciel e mai...matur, într-un mod neplăcut. Nope, mint. Amândoi sunt graţioşi [descriere, huh?], şi se completează unul pe altul. Cel puţin în manga. Îmi place felul în care se comportă, sunt amuzanţi şi atractivi în acelaşi timp. Mi-e lene să descriu, dah îmi place. Am citit un nou capitol din S.L.H. Deci avansez în incursiunea mea eroică prin manga.  Etc. Tre să o înveselesc pe Mali, edit mâine.

[Edit] : Restul timpului împreună a fost demenţial. Ne-am culcat, ne-am sculat pe la 4 şi ne-am culcat la 6. Deja se făcea lumină. Am făcut o tonă de psihologie, că doar asta facem mereu când ne vedem. Proştii, problema no. 1. Nope, nu proştii. Blonzii...şi bruneţii. Toţi. Whaatevă, am pierdut vremea şi ne-am distrat. Şi am ascultat tooată noaptea melodia asta :



Simple Plan - Save You

miercuri, 22 septembrie 2010

"Let me hear you...SCREAM!!!"

    Azi am bodogănit cu Raluca şi am ajuns la următoarea concluzie : vrem la Ozzy Osbourne! Ştiu, pare un moft, niciuna n-a ascultat vreo melodie de-a lui, dar azi toată ziua am urlat "Let me hear you SCREAM". Şi am urlaat, la propriu, în urechile colegilor. We want HEAVY Metal! =]]
    Am mai citit de pe net şi am aflat că Ozzy are în spate 40 anişori de metal şi un festival cu numele său, Ozzfest. Taare, whatevă', he's ză grandfather of heavy metal. Ador tatuajul ăla pe care şi l-a făcut, parcă la 14 ani, pe pumnul drept. Mergeam prin clasă şi-o strigam pe Raluca, îi arătam pumnul drept şi strigam "Ozzy!". A fost o...o Ozzozăpăceală. =]]. Ce-ar mai fi interesant este că Ozzy a plecat dintr-o formaţie care abia dăduse bomba ( Black Sabbath ) ca să se lanseze solo. Şi i-a reuşit...tare tipu', are 61 de ani şi încă face metal. Plănuiesc să ascult Ozzy după ce-mi trece mania Kamelot, deci sunt în urmă. Oricum...[spune-ţi partea] 'Let me hear you...' [acuma' eu...] " SCREAM !!! " Pfff...I'm gonna' die if I keep it like this.


luni, 20 septembrie 2010

"Screaming out for my attention"

   "Hush, my dear" Asta-i pentru blond :P. Dar scriu despre asta mai încolo.
   Deşi azi la şcoală îmi cădeau ochii de somn, totuşi a fost o zi...penaaală. 'I'm such a killah!'. Andra n-a venit la şcoală, din cauza unor probleme personale, aşa că eu am luat-o înaintea Sarei şi am rămas cu Ralu în bancă pentru restul zilei. A fost peeeeenaaaal! Enervant, ştiu. A fost tru, a fost LOL şi a fost tare. Ore am făcut, dar mie mi s-a părut uşor, doar eram semi-adormită. Am ascultat muzică şi am măzgălit vreo 3 din 6 ore. Şi trebuie să recunosc, iPodu' lu' Ralu' e genial. Bine, nu aparatul, muzica de pe el. "Halloween" sau "Luv yo fuckin' face!". Ascultă rock, ceea ce o face minunată, dar ascultă rock, nu metal. Şi totuşi îmi vedea să dau din cap până mă durea. Dah, deh, erau profii prin preajmă. Ah, şi blonda. Se holba ciudat când eu şi Raluca am început să cântăm Adam Lambert. "Ceeh? Adică tu, blondă, non talent, fără carte, studii, fără personalitate şi fără caracter etc, deci tu, tu îndrăzneşti să te iei de aptitudinile mele vocale? Oke, pe Ralu o tolerez, pe Sara nu mă supăr etc., dah tu...tu nu însemni nimic pentru mine." You're Shit! Asta a fost opinia mea. Plus, dragă, eu fac canto...:P Am exagerat, ştiu, dar aia e, când te afli în preajma unei astfel de persoane, e molipsitor! =]]. Mori de râs, învie, respiră, expiră, mori, învie, ettc. Am făcut nişte desene geniale, am umplut vreo 2-3 pagini. Plus, Raluca s-a făcut toată neagră de grafit şi a înnegrit toată hârtia care-i pica în mână. Şi cu râsete, căscături şi iarăşi răsete s-a făcut ziua. Cred că m-am molipsit de la Vali, am râs chiar prea mult. En fin, I <3 mah classmates.
   M-am apucat de Kamelot (thanks Unia for reminding), albumul Ghost Opera. Îl dedic...lu' ăla...cum te chema măh? Nu contează...:P Metal, ce să mai. Am să ajung să venerez muzica asta, e cea mai tare. Versurile sunt...se vede că's scrise de bărbaţi (cred). Vocea lui Khan este foarte expresivă, se vede că e european. (I did my homework :D). Am să înnebunesc şi gaşca, şi şcoala cu Kamelot. Cel puţin aşa am făcut cu Sonata Arctica ( azi, în parc, Ralu' zicea că s-a săturat să tot fredonez 'Nothing More'...). Deci, continu în ascensiunea mea prin Metal.

 

duminică, 19 septembrie 2010

Light's Out!

  
   Zilele astea a fost o învârteală, o holbeală şi-o plictiseală d'aia nebună rău. Vineri, la şcoală, am făcut...2 ore din 6. La primele două ore efectiv am dormit cu ochii deschişi, mai ales eu şi Raluca. Apoi, fiindcă nu aveam profesor, am ieşit afară. Băieţii s-au apucat de măturat, noi de frecat menta. Cel puţin eu şi Raluca :)). Şi m-am enervat că paznicii ( că bodyguarzi no's, atât de low minded mi s-au părut ) erau ai dracu şi ne puneau şi pe noi să măturăm. Dah Raluca, care îşi ţine unghile lungi de te zgârie dacă zici ceva :)), aşa, deci, Raluca, nu "noi nu măturăm, că ne rupem unghiile". Şi mergeam amândouă prostindu-ne, eu îi ţineam mâinile ridicate, să nu i se rupă unghile, dragă! A fost tare, doar că n-am avut ce face şi la un moment dat, am început şi noi să mai facem câte ceva. Şi mucoşii de a 2a au început să ne strige în toate felurile...=]]. Ne-am mai învârtit, am fost la asistentă, la control, şi am mai frecat menta. Ultima oră, cu diriga; Ultima oră, acasă. Deja mi-e dor de unghile Ralucăi...:P Aşa, şi se miră profii cum de nu ştim nimic când ne ascultă.
   Seara, am fost în Poli cu Malina. Ne-am plimbat, am vorbit şi am râs de câte chestii s-au întâmplat într-o săptămână de şcoală. Ah, şi, minune, sk8erii erau acolo, la ora 8 juma'. Ei care de obicei se cară imediat ce se face întuneric. ( I know, they're hopeless ). Şi frate, stăteam pe bancă, vorbeam, cântam şi ne lălăiam şi pac! Dintr-o dată se face întuneric. Căzuseră, toate, dah toate becurile din parc! La început m-am mirat, după'aia am început să urlu ca nebuna :)). Când am văzut că e tot întuneric, am decis să plecăm, cât mai vedem. Păcat, când am ieşit din parc, se luminase de tot. Oricum, a fost penală faza. În rest, ieri m-am învârtit prin casă, n-am ieşit decât să mă plimb un pic şi în rest am făcut curat, de plictiseală. Penal, penal cu luminile astea. Şi blondu' a urlat primu'...

joi, 16 septembrie 2010

„Frecventezi Herăstrăul?” Nu, aş fi vrut să frecventez Politehnica…

   Ascult Eminem „Love the way you lie”. Trebuie s-o ştiţi. E prima melodie în care-mi pare că Rihanna e doar o chiţăitoare pe lângă alţii. Vedetă, nu artist. Vrei artă, citeşte un manga :D. Noua mea ocupaţie : citesc manga în loc de cărţile pe care ni le recomandă profa de română. Nu mai cu gândul la carte nu sunt… Am visat cu ochii deschişi mult zilele astea. În ritmul acesta poate mă apuc de un fic. Neah, e mult mai uşor să le faci în minte decât să le scrii. Faza e că…niciodată nu trec de capitolul I. Dah, eu care în realitate nici n-am început. „It wasn’t you, It was me (…) Next time, there will be no next time” Daah, ce m-aş face eu fără muzică? Aş trăi fericită în continuare =]].
    M-am spălat pe cap şi am părul semi-ud…nici iarna nu-l usuc tot, şi-aşa e destul de lung. D’aia îi place lu’ blondu…:D Şi d’aia îmi place mie că’s brunetă :]]. Dar, să revin şi să-mi amintesc ce vroiam să scriu…
    Aşa, a început şcoala, m-am plictisit şi mi-am făcut temele pe jumătate…Şi fraza cu Herăstrăul e tare, dah mi-e lene s-o mai povestesc. A fost mişto că s-a întâmplat în drum spre şcoală, totuşi. Deja mi-e dor de leneveala şi holbarea din vacanţă…

luni, 13 septembrie 2010

Începe!!!

    Azi, când am intrat în şcoală, am rămas mirată că nu s-a mai făcut careu şi nu s-a mai ţinut nici un fel de discurs, iar clopoţelul care suna era un clopot mic de metal. Şi totuşi l-am auzit. Şi atunci mi-am dat seama că începe ceva nou, că am crescut şi că totuşi nu m-am schimbat. A 8a A, clasa de nebuni? Nuu, clasă de loco-maniaci. =]]



    Pff...respiră. Gălăgie. Muult mai multă lume. Ore dimineaţa?! Viaaaţă... Etcetera. Am intrat în aceeaşi clasă şi m-am aşezat în aceeaşi bancă. Aveam vreo trei colegi noi, doi băieţi care păreau ok ( era unu' care scrisese ceva pe o hârtie, şi când a fost s-o citeşti...nu înţelegeai nimic. Şi se scoală Andra şi ţipă în gura mare : "A cui e hieroglifa asta?!" =]] A fost taare ) ah, şi o fată nouă. Diana...de când eram mică ştiam o chestie : numele gen 'Diana', 'Bianca', 'Miruna' sunt nume de fiţoşi. She's a fake blonde, so...you get it. În rest, aceeaşi fază. Vali a venit mai târziu şi a urlat diriga la el şi l-a dat afară, Robert cu vechea fixaţie pe Gabi, etc. Am primit manualele şi...nu erau destule; plus că erau făcute praf. Fuck the sistem? Noo, rape it! A trebuit să stăm până la 12, după am plecat că nu mai aveam chef de încă două ore de plictiseală.

    Poate că n-am făcut nimic extraordinar vara asta, dar mă simt mult mai bine că încep şcoala. Vorbeam cu Andra şi mi-a spus că şi ea vrea să dea la canto, deci se pare că n-o să fiu singura 'privighetoare' ( cum îmi zicea vechea dirigă ) din clasă. Abia aştept să încep, mama trebuie să vorbească zilele astea cu profa de canto şi sunt dispusă să învăţ tot ce n-am învăţat în doi ani de când tot vreau să fa ceva cu viaţa mea. 
    Imaginea e un desen pe care l-am făcut din plictiseală la şcoală. Noua mea descoperire : Ed Hardy.

sâmbătă, 11 septembrie 2010

Infarctul Sfintei Limbi Natale

   A fost odată şi odată o tipă într-un mall din Bucureşti care era să se cace pe ea de râs. Aţi ghicit poate, aia sunt eu. De ce? Pentru că sunt o loco-colorato-rocko-maniacă? Nu, ăstă e motivul pentru care mă puteţi numi zeiţă. =]] Deci, azi am cutreierat Bucureştiul în căutare de ghiozdanul perfect. Nu l-am găsit, dar fie. Şi am ajuns şi într-un mall numit Carrefour Orhidea, unde trebuie să recunosc, puteai spune că s-a făcut războiul. Nimic interesant, dezastru la raioane. Şi mă uitam eu cuminte la penare, când vine o tipă că taică’su’. Era mai mică, cu o meclă taare disproporţionată şi cu minte de tărâţe. De ce? :

Tatăl către comoară de fiică’sa : „Măh fato măh, păi şi ce penar ai vreau tu, măh?” 
Fiică’sa : „Păi nuştu’, unul rotund şi mişto” 
După-aia se mai uită ei un pic p’acolo şi…
Taică’su : „Îţi place ăsta?” 

Şi îi arată un penar rotund, albastru cu model din acela de armată.
 La care fi’sa : „Păi dah ce ăsta?! Păi ăsta-i dă băieţi, eu nu sunt o băiată!!!”

   Am rămas aşa O.O şi după’aia am rămas aşa =]]. Fraatele meu, dacă erau ţigani îi înţelegeam, dar nici români nu-i puteai „cataloga”. Săraca sfântă limbă română, cred că dacă auzea fosta mea profă făcea infarct pe loc (nu că mi-ar fi părut rău >:) )  Oricum, a fost taare faza, nu ştiu cum de m-am abţinut să nu râd. Deci dragilor, asta ajuns Sfânta Limbă Română…


duminică, 5 septembrie 2010

"Aveţi Hi5?!"

   Oficial, Bucureştiul este oraşul meu preferat. Iar locul meu preferat din Bucureşti este cu siguranţă Politehnica. N-am să vă mai spun de ce. Azi ai mei au dat o fugă la ţară iar eu am rămas acasă. M-am învârtit, am făcut curat, am vorbit pe mess şi-am bântuit netul. Iar, când au venit ai mei am plecat şi eu în parc cu Malina. Şi am luat şi aparatul de fotografiat. A fost truuu! Prea penal. Ne-am învârtit, am făcut tot felul de poze şi am atras atenţia fără să ne dăm seama. Ţopăiam, alergam ş.a.m.d. Am avut cele mai tari idei de poze. Blondu' nu era în parc, defapt niciodată nu e în parc după ce se lasă întunericul, cel puţin în ultima vreme. Oricum, mai bine că n-a fost :P. Cât despre coşul de gunoi de ieri, n-a ars toată Politehnica, din (ne?)fericire. Şi au fost cam vreo două faze penale. Eu am lovit cu piciorul un afiş publicitar în timp ce Malina îmi făcea poză şi în momentul ăla treceau nişte tipi cu bicicletele şi ne-au întrebat : "aveţi Hi5?" A fost tare rău. Cum spuneam Politehnica arde...după noi =)). Şi acum...pozele! Ah, şi rău îmi pare că n-am putut poza sk8erii din zonă...

[edit] Pun pozele mâine, enervanta de maică-mea vrea să mă culc şi mă tot freacă la cap..

[Laater Edit]. Am reuşit să pun pozele...:Đ Aş fi pus şi poze cu mine sau Malina, dah mi-e lene să le mai editez şi p'alea.

__________________

Dacă şi cu Parcă

Dacă eram o lună, aş fi fost – Decembrie, 16 poate
Dacă eram o zi a săptămânii, aş fi fost – Sâmbătă
Dacă eram o parte a zilei, aş fi fost – Seara
Dacă eram un animal marin, aş fi fost – Pisică de mare
Dacă eram o direcţie, aş fi fost – Nord-Est
Dacă eram o virtute, aş fi fost – Sinceritatea
Dacă eram o personalitate istorică, aş fi fost – Habarnix
Dacă eram o planetă, aş fi fost – Uranus
Daca eram un lichid, aş fi fost – Tequila
Dacă eram o piatră, aş fi fost – Topaz
Dacă eram o pasăre, aş fi fost – Phoenix
Dacă eram o plantă, aş fi fost – Cactus
Dacă eram un tip de vreme, aş fi fost – Arşiţă [arde lumea după mine, ce ştiţi voi?!]
Dacă eram un instrument muzical, aş fi fost – Pian
Dacă eram un sentiment, aş fi fost – Pasiunea? Sau poate Frica
Dacă eram un sunet, aş fi fost – Un strigăt din'ăla de mânie (vai ce bine îmi ies mie urletele astea! >.<)
Dacă eram un element, aş fi fost – Focul
Dacă eram un cântec, aş fi fost – Evanescence - The Last Song I'm Wasting On You
Dacă eram un film, aş fi fost – The Shawshank Redemptition
Dacă eram un serial, aş fi fost – Nu mă uit la d'astea
Dacă eram o carte, aş fi fost – Cartea cu care-i dădeam lu Guţă în cap într-a a6a. Cred că era aia de mate...
Dacă eram un personaj din anime, aş fi fost – Shizuka Hiou, Vampire Knight
Dacă eram un personaj de ficţiune, aş fi fost – Nah că habar n-am. Că doar şi Sayuuki e personaj de ficţiune, nu?
Dacă eram un fel de mâncare, aş fi fost – Spanacul =)) Aşa e, sunt insuportabilă
Dacă eram un gust, aş fi fost – Dulce-Amărui
Dacă eram o aromă, aş fi fost – Zahăr Ars
Dacă eram o culoare, aş fi fost – Negru
Dacă eram un material, aş fi fost – Cărămida?
Dacă eram un cuvânt, aş fi fost – Sayuuki
Dacă eram o parte a corpului, aş fi fost – Gâtul
Dacă eram o expresie a feţei, aş fi fost – Indiferenţa?
Dacă eram o materie de şcoală, aş fi fost – Muzică. Mi-e dor de profu...:((
Dacă eram un personaj din desene animate, aş fi fost – Pff, de când nu mă mai uit.
Dacă eram o formă, aş fi fost – Octagon
Dacă eram un număr, aş fi fost – 19
Dacă eram o maşina, aş fi fost –  Bicicletă c-o singură roată
Dacă eram un articol de îmbrăcăminte, aş fi fost – Mănuşile alea fără degete 


sâmbătă, 4 septembrie 2010

Viaţa unui coş de gunoi ars

    M-am trezit la 8, record pe luna septembrie. Oricum, în curând am să mă trezesc la 6, deci e bine. M-am învârtit prin casă, am intrat pe mess, am scris ceva pe la temele alea. (Vai de viaţa mea că nici măcar n-am început bine şi mai am mai puţin de 10 până începe şcoala >.<) Mi-am făcut ochii cu creion negru din nou, dah m-au pus ai mei să mi-l şterg...şi cât m-am chinuit să arate bine. Pe la prânz am vorbit cu fetele să ieşim, dar abia la 5 am reuşit să ne întâlnim (Ce-am făcut 5 ore? De când sunt aşa de bună la frecat menta?? =]] ). Am ieşit, afară era nor şi picura uşor, iar converşii noi mi-au făcut praf picioarele. Ne-am plimbat, i-am observat pe blond şi blondă; ea se uita în oglindă, el la mine. Aveam o atitudine d'aia de "Nu am chef azi" (Vama Veche). Ne-am aşezat pe o bancă mai încolo, şi fetele au început să facă mişto cu repilicile alea din serialu' ăla cu Demi Lovato "Sonny nu ştiu ce". Muream de râs : "Fi atentă la fundă! Fi atentă la câine! Fi atentă la funda de pe câine!" sau alta "Fi atentă la mutra ei! Fi atentă la copac! Fi atentă la copacul de pe mutra ei!" ş.a.m.d. Eu nu cred că m-am implicat aşa de tare, eram (şi sunt) plictisită, enervată (mi s-a rupt colierul ăla mişto) şi mult prea cu capul în nori (sau hai să recunoaştem, îndrăgostită?). A fost amuzant, am făcut mooolte poze şi ne-am distrat, până când a început să plouă. Eu m-am enervat că abia atunci observasem că mi s-a rupt crucea. Şi l-am văzut şi pe blond, singur. Ce bine...nu? Oricum se holba la noi, iar eu numai ştiam cum să-mi întorc capul, de zicea Malina că o să-mi rupă gâtul, poate aşa o să mă simt mai bine :)). După-aia m-am bine dispus. Ah, şi încă o fază : doi tipi din Poli, cred că erau mai mari (şi nu foarte interesanţi ) ne-au abordat. După-aia au dat foc la un coş de gunoi, iar noi am mers frumos şi-am făcut poze. Defapt, numai eu am făcut pozele atunci. Off, ce-a ajuns Politehnica mea dragă...=]] Oricum, a fost...oke, ne-am distrat.



Sayuuki - Kill The Ska8er

   Doamnelor şi domnilor vă prezentăm o celebritate, un tânăr care a reuşit să întoarcă lumea pe dos într-un timp aşa de scurt! Cine? Justin Bieber. De ce îl urăsc? Nu trebuie să vă mai spun, nu? Nu are pic de voce, nici măcar nu s-a maturizat, nu este în stare să compună o melodie şi nici măcar să împingă o amărâtă uşă de mall. Băiatul mami! M-am inspirat din ideea mai veche a lui Metal, şi anume un remake după "Baby". Am pus tot umorul şi toată ura în versurile următoare, deci luaţi-le ca atare. Jos Blonzii! Amin!.


Sayuuki – Kill The Sk8er
[Justil Bieber – Baby remake]

Yoooou,
Kiiiill
Just wanna kill you all []
You know I love you,
I know I’ll kill.
Even in darkness
I’ll find you, still
You’re such a killah,
You want my heart,
But I just wanna wipe the floor with you around.
Now you still love me?
You’ve got you’re blonde
Still love you,
Still wanna kill you;
So, come and just look right in my eyes.
You’ll find your death before you would even try

And I was like love you, hate you, kill you, yeah!
Like love me, hate her, kill her, yees
Like kill you, kill you, kill you, ohh
I thought you’ll always wanna taste the grave
Love you, hate you, kill you, ohh
Like love me, hate her, kill her, yees
Like kill you, kill you, kill you, ohh
I thought you’ll always hate her

For you to hate her, I would’ve done whatever.
And I just can’t believe you didn’t kill her.
And I would kill you, but you’re killing me
I’d hate you happily, still love you endlessly
Tearing you apart, can’t you fix your mind?
But I’ll kill you and still hate trough your nightmares
You’re gonna drown, drown, drown [luate-ar dracu’!]
And I just can’t believe you’re still loving me so much.

Like love you, hate you, kill you, yeah!
Like love me, hate her, kill her, yees
Like kill you, kill you, kill you, ohh
I thought you’ll always wanna taste the grave
Love you, hate you, kill you, ohh
Like love me, hate her, kill her, yees
Like kill you, kill you, kill you, ohh
I thought you’ll always hate her

When I was sixteen, forgot to kill a foul
There was a blonde right in my way.
And no one came to kill her,
No one could come and kill her.
She made me a murderer,
Oh, she was so busted.
He wanted to go with her,
So I just didn’t had a choice.
He made me wanna die,
I wanna kill him when I see him on the skate.
But still I love him,
I wanna make him drown maybe on a weekend.
But I still know him
‘Cause he hated me so much,
And he wishes to kill me
But I just keep on feeling:

Love you, hate you, kill you, yeah!
Love me, hate her, kill her, yees
Kill you, kill you, kill you, ohh
I thought you’ll always wanna taste the grave, die
Love you, hate you, kill you, yeah!
Love me, hate her, kill her, yees
Kill you, kill you, kill you, ohh
I thought you’ll always hate her, her

You’re Dead
Yeah, yeah, yeah,
( Now She’ll Be Dead)
Yeah, yeah, yeah,
Yeah, yeah, yeah,
Yeah, yeah, yeah,
Yeah, yeah, yeah,
Yeah, yeah, yeah.
Now She’ll be dead, dead, dead.
Die.

...You have played me for a fool, for all this time?

Mă simt groaznic. Şi numai din cauza lui.

Edit : Fuck him!

vineri, 3 septembrie 2010

Tipul cu tricou alb

 
"Tipul cu tricou alb! Dar cum rămâne cu tipa cu ochelari de soare?"

 I will edit this later...

The Black Art

"Masks removed we hide here
While the spotlight's seeking me..."

   De ce The Balck Art? Pentru că azi am fost înnegrită cu artă. Dar să o luăm de la început : 

   Când m-am trezit, mama mi-a zis că mai târziu mergem în AFI ca să îmi ia câte ceva. Am fost la mall deci, mi-am luat două perechi de pantofi : nişte converşi gri cu model negru şi nişte balerini negrii cu cranii. M-am mai uitat şi prin alte magazine, dar nu prea am găsit nimic, în fond venisem să-mi iau de încălţat. Şi după zece minute deja aveam converşii noi în picoare, cred că i-am purtat toată ziua. Ah, şi mi-am mai luat un rimel şi un creion negru, dar am uitat de demachiant. Da' tot am reuşit să dau machiajul jos acum vreo 10 minute =]. Pe la 3 am sunat-o pe Malina ca să ieşim. A venit la mine, cu tot cu trusa de manichiură şi cu ojă neagră. Şi atunci a început The Black Art. Şi artă a fost, astfel încât am ieşit pe poartă cu unghiile şi ochii negri. A fost amuzant, se uitau copii ciudat la mine =]]. Zicea Malina că dacă îmi pun nişte lentile roşii, aducă groază ăstora mici. Cât despre blonzi, spun doar că mă cam fac să vomit. Amândoi. Nimic extraordinar azi, dar măcar m-am distrat. 




Power Metal!

Edit :  Oficial, mâţele, mai ales motanii, sunt cele mai ipocrite şi insuportabile fiinţe. Se alintă, se gudură şi dup'aia nu le mai convine viaţa şi muşcă. Şi au nişte colţi ai dracului! Mda, m-a muşcat un motan acum 2 minute. Poate am fost cam neatentă, plus că e şi noapte şi nu se mai vede nimic, da' de ce trebuia să-şi folosească colţii, al dracu'! Tata zice să mergem la control că poate o fi fost motanu' turbat...cam are dreptate. Oficial mâţelor, sunteţi mai ipocrite şi insuportabile decât blonzii!

Gelatina şi algele : Bestiale*

Asta s-a întâmplat ieri, 2 septembrie.

   Trebuie să vă spun că am avut o după-amiază bestială! După plictiseala de dimineaţă (m-am trezit la ora 9!), am decis să o sun pe Malina, să ieşim. O sun eu pe la 12, şi ea îmi răspunde într-o doagă, credeam că e supărată. Bine, mai târziu am aflat că defapt o trezisem...=]] Şi am ieşit pe la 5 cu Malina şi cu Ada, şi vă spun că am murit de bestial ce a fost! Fetele au fost extraordinar de amuzante, fiecare cu toanele ei. Vremea a fost destul de ciudată, când am plecat în parc, m-am întors acasă să-mi iau hanoracul, iar în parc a început să bată soarele în aşa fel încât Marina a zis să ne aşezăm pe o bancă la umbră. Ne aşezăm noi pe bancă şi îi dau eu Marinei cadoul ei : un colier luat de la mare, care am văzut că i-a plăcut foarte mult. Şi atunci am început fiecare să ne studiem bijourile...:)) După, am început să ne prostim care mai de care : începuse Ada să citească ceva legat de zodii, aşa pe'un ton d'ăla de cădeai pe jos de râs; după aia am vrut să-i pun lu' Ada nişte Sonata Arctica pe mp3-ul meu, îi pun eu muzica şi văd că începe să-şi facă cruci şi să stea solemn, ca la rugăciune. Eu credea că o miră melodia, iau eu o cască la mp3 şi ascult : nimic; zice Ada "ascult slujba, linişte!"; am murit de râs, din nou. Dup'aia ne-am mişcat că nu-mi stă în fire să rămând pe loc când mergem în Poli. Ne plimbăm noi, ne aşezăm pe o altă bancă, trec sk8erii prin faţa noastră; punct. Eu, să mor dacă îl văzusem pe blond, dah Malina deja ştia ce culoare au pantofii lui. Tipa asta e extra-extrahordinară; punct. Pe moment nu prea m-a interesat : fetele vorbeau între ele, eu ascultam Sonata. Până când le aud vorbim de unu brunet, Daniel, un tip pe care-l 'ştie' Ada. Întreb eu cine-i ăsta şi-mi zice Malina : eu un tip pe care-l 'ştie' Ada aşa cum îl 'ştii' tu pe blond. Eu eram în toane de genu 'am băut prea multă bere' (hello, yo nu beau încă, mai ales înainte să merg în Sfânta Politehnică. Amin.) şi după ce ne prostim eu şi cu Ada, vine asta de mă ia în braţe şi semi-urlă "Te Iubesc!". La început am rămas perplexă, o cunoşteam de abia o oră şi ceva şi deja îmi zicea că...'mă iubeşte'; eu îi răspund entuziasmată în acelaşi fel şi reuşesc să o dau jos de pe bancă =]] (concluzia că amândouă eram în stare de nebunie totală, mai ales nebunie d'aia provocată de băieţi). Ne-am liniştit uşor, sk8erii au mai trecut prin faţa noastră şi din nou tot Malina şi numai Malina a observat că blonzii s-au sărutat (îmi venea să scriu săturat...) chiar în faţa mea. Eh, treaba lor, las că ştiu eu ce ştiu. (Câte nu ştiu eu!). Dupa-aia am început să ne învârtim după blondu' că vroia Ada să-i vadă mutra. Eu, ca să pot să mă uit unde am chef, mi-am pus ochelarii de soare la ochi. Şi încă o dată îi mulţumesc Malinei, fată eşti extra-extrahordinară!!! De ce? Malina a văzut din nou prima şi ultima că blonda se cărase. Yeah! Oricum, cu sau fără ea, privirile sunt aceleaşi...Ne-am mai învârtit noi, am fost la magazin, Malina a aflat că mai nou e o mamă cu doi copii, ş.a.m.d. că mi-e lene să-mi mai amintesc. Acum, vreu să-i mulţumesc Malinei pentru spiritul de observaţie, vreau să-i mulţumesc că a tolerat situaţia şi că nu s-a supărat. Eşti extra-extrahordinară!


joi, 2 septembrie 2010

Unbreakable

    Titlul ar fi trebuit să fie "Unforgetable", dar nu este. Aşa şi zilele mele la mare: ar fi trebuit să fie perfecte, dar n-au fost. Nimic nu e perfect, se ştie. Zicea cineva odată "Eu, om al mării"; eu nu ştiu dacă aş vrea să fiu un om al mării, dar ştiu că marea a fost a mea. Ador chestia asta pe care tu sigur că nu o s-o înţelegi, aşa eşti tu, minunat. Trebuie să mă laud şi să spun că am ajuns o persoană seacă, fără sentimente. N-am simţit marea deloc anul ăsta: dovada că sunt bolnavă =]]. Dar vă spun, sincer, n-aş fi plecat de acolo. Am făcut poze puţine, m-am bronzat puţin. Dacă te uiţi la mine, nici nu se simte c-am stat atât la mare. Şi totuşi mă simt mai bine. Ajunge.


    În prima zi m-am aruncat în apă fără să mă gândesc. Mă ajută să evadez, apa şi înălţimea. Mereu mi-au plăcut extremele. Şi totuşi, acum mă simt seacă. Abia aştept să înceapă şcoala, poate aşa n-am să mai fiu aşa de plictisită. Dar hai să contiuăm : eram sigură că şi la mare o să-mi creez o rutină, şi aşa a fost. A doua şi a treia zi n-am făcut nimic extraordinar, prin a treia zi am mers cu trenul până la Neptun, iar de acolo până în Jupiter pe plajă. Bătea un vânt infernal şi na-am avut nici un chef să intru în apă; când în sfârşit m-am hotărât să intru în apă, am constatat că erau numai pietre. Într-un sfârţit ne-am întâlnit cu cine trebuia să ne întâlnim ( un coleg de-al lu' tata ) şi atunci m-am mai distrat şi eu, să zicem. Şi am constatat că am mare lipici la copii =]]. A trebuit să stau cu aceşti 4 copii şi să-i ascult. Am murit de râs, trebuie să recunosc. Ăştia mici au nişte idei extrordinare. Şi eu care credeam că va trebui să devin dădacă...N-a fost deloc rău, şi într-un sfârşit am reuşit să intru şi eu în apă. În rest, a fost ok. N-am găsit nimic care să-mi placă în materie de haine. Mi-am luat un...nici nu ştiu cum să-i spun...pandantiv, să zicem. Oricum, e ceva super tare : o cruce destul de mare, de metal, 'sculptată/cioplită' pe dinăuntru (are un model super mişto), pe lângă crucea mare, încă una mai mică, simplă, o plăcuţă pe care scrie "I feel about you/ makes my heart/ lone to be tree" şi două inele arămii pe care cred că scrie ceva într-o limbă d'asta necunoscută. Oricum, ador chestia asta. Şi mi-am mai luat vreo două brăţări care chiar se asortează cu crucea.
    Până la urmă a fost mişto, doar a fost o vacanţă. Au fost momente super amuzante, deşi am fost doar cu ai mei. Oricum, acuma personal am o atitudine din asta seacă şi nu prea mai am chef de scris. Poate o să dau un edit, later.



 
back to top