Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

joi, 7 octombrie 2010

Kuroshitsuji : Hell of a Romeo

A Black Butler is something that every girls thinks is needed, but a demon is that something that everyone recalls.

'Between the good and bad’s where you’ll find me reaching for heaven hell'

Once one has rejected faith, it will become impossible for him to enter the gates of Heaven...

   Absolut, trebuia să pomenesc odată.  Am dat click acum două secunde pe butonul "Publicaţi Postare", pentru ca, cu o secundă înainte să dau click pe butonul "Postare Nouă". De ce? Ca să scriu odată ce'i aia Kuroshitsuji şi de ce îl/îi ador şi îl/îi voi adora. Ce este? One hell of a anime.
Plănuiam să-mi lărgesc orizonturile în acest domeniu de mult, dar am început să citesc manga. Am să scriu şi despre manga. Trebuie. =]]
    Deci, în Kuroshitsuji este vorba despre doi tipi : un puşti care strigă oriunde şi oricum 'Sebastian!', şi un majordon care-i răspunde de oriunde şi oricum 'Yes, My Lord!'. Taare introducere...sunt în stare de tonicăreală.
     Pff...am să postez aşa cum e acum. Mă freacă tata la cap să dispar. Edit Later.
    
     Am revenit. Trebuia. Deci, să revenim :
    Am început să văd Kuroshitsuji acum vreo două săptămâni (defapt să citesc manga); auzisem de prin august, dar nu prea mă interesase. Citeam mult manga, aşa că m'am înscris pe un site de download manga şi am citi de p'acolo. Şi am văzut într-o zi "Manga of the Week : Kuroshitsuji". Atunci am zis că mă apuc de manga, că prea mult auzisem. Şi după vreo 4 zile am început anime'ul. Simplu şi pronto. Ideea de 'epocă victoriană' o ştiam deja şi acum mi se pare genial să plasezi totul cu 200 de ani înainte. E foarte fascinant, plus că mai învăţ ceva. Ambientul, hainele şi eticheta strictă şi elegantă, cu culoarea de modern adiacentă fac totul foarte interesant şo...nais, suit, cul, tru, etc. Aşa e Kuroshitsuji. Din cauza epocii ăstea victoriene am visat de curând că îmi pictam peretele camerei într-o scenă de bal autentică. Lipsea doar o fată cu rochie roz şi al ei tutor cu ochii roşii şi cu mănuşi impecabile. Kya! =))
    Acum... Cum să nu'ţi placă...el : 





    Sebastian Michelis. Numai numele este fooarte...parfumat. Nu, foarte potrivit pentru un demon. Cred că ăsta e şi punctul lui foarte, faptul că e demon. M-a impresionat plăcut asta, mai ales că de ceva timp un manga fără elemente supranaturale mi se părea prea...obişnuit. Aşa, de lămureală, vorbim despre manga şi anime. Vocea este perfectă, japonezii ăştia ştiu să aleagă. Imaginea acea a lui, serios, cu zâmbetul acela ironic şi poate sarcastic, zvelt şi graţios; era clar un personaj desenat de o femeie.  Clar, un bărbat desenat de o femeie va fi mai atractiv pentru alte persoane de sex feminin. Deşi este clar un shōnen, deoarece n-are pic de element feminin (Greil Sutcliffe nu prea pare să aibă caracteristici feminine seductive prea puternice), este plin de tipi drăguţi, cu Sebastian în frunte. Ca majordon, îşi ia locul întâi cu siguranţă, acel 'Yes, My Lord' făcând orice fată (nu sunt singură, nu?) să fi vrut să zică 'Yes, My Lady". He-he =)) Deci, overall, Sebby este numărul unu din multe puncte de vedere, îmi place foarte mult, este unic şi este un personaj destul de controversant.



   Ciel Phantomhive. Irezistibil, puştiul e bestial. Personajul îmi place foarte mult, mai ales din cauza trecutului ăla negru de care'şi aminteşte cam des. Nici nu zici că are 12 ani, asta e clar. E foarte matur, elegant şi irezistibil. Irezistibil. Ăsta'i Ciel pentru mine, cea retardă pe moment. Cred că o să râd tare de tot dacă voi mai citi asta cândva. Revenind; îmi place în primul rând acea superioriate pe care o are, acel aer de nobil; şi asta îl face irezistibil. Viaţa lui în sine e dureroasă şi plină de ură; sentimentele lui nu se rezumă la doar un zâmbet sarcastic ca al lui Sebastian, el e descris mai bine. Titlul lui, de asemenea interesant. Am citit până acum mii de pagini de romane franceze, cu ai lor regi şi controverse şi m-am îndrăgostit de viaţa de la curte. Kuroshitsuji are şi asta, deci e minunat; în spatele titlului nobiliar se ascunde o persoană care cară pe umeri o responsabilitate imensă faţă de conducător. Mic, şi totuşi "The Queen's Guard Dog". Indeed, he's iresistible.

    Restul personajelor notabile ar fi Undertaker, Greil Sutcliffe şi Madam Red. Primul e total genial. Are mutra aia caraghioasă şi în acelaşi timp serioasă. Dar, ce m-a stresat : în manga are o singură apariţie, în cazul lui Madam Red. Dar atunci e mult mai bine prezentat, pe mine m'a făcut să râd destul de bine faza cu biscuiţi în formă de oase care nu apare în anime. Chestie minoră, dar mie mi'a plăcut. Vocea e cu totul potrivită, nu te sperie când iese din coşciug. :]] Îmi place în general atitudinea lui, dacă aş pune ceva, aş zice că tipu' e hardcore. Sunt bună la descriere, ştiu. Greil Sutcliffe; îmi place părul roşu, în primul rând şi apoi felul în care'l face praf pe Sebastian. Ador felul ăla al ei (greu...să zic 'el' sau 'ea'? whatevă) de a-şi expune farmecul feminin incomparabil. Personajul e comic, se potriveşte decorului şi e pătrunzător 'cuz' she's such a killah! Madam Red; apariţie scură şi semnificativă. Trecutul ei seamănă oarecum cu al lui Ciel. Mi'a plăcut atitudinea aia criminală, omora pe cine merita măcar. Era genul de tipă dură de din-afară şi sensibilă de din-năuntru, Şi roşul o făcea mai criminală. Elegantă şi criminală.
    Alte prezenţe nu m-au omorât prin anime, în manga mi se pare interesantă trupa de circ. În mare este un proiect foarte reuşit şi este ceva ce merită văzut. Am să continuu să vă omor cu Kuroshitsuji mult timp, asta e sigur.


Sid Monochrome no Kiss

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top