Passionate, gun, trainwreck, memories, summer, electric, lullaby, senseless, song, sadist :|

HAI SĂ NE JUCĂM ÎMPREUNĂ. CE CIUDAT SUNĂ ACUM, CÂND ACEL SENTIMENT INOCENT A DISPĂRUT DE MULT. HAI SĂ ZBURĂM. NU, O SĂ STĂM PE PĂMÂNTUL ĂSTA ŞI O SĂ ZÂMBIM SARCASTIC PÂNĂ CÂND CINEVA SE VA PRINDE CĂ SUNTEM EXTRAORDINARI. PENTRU CĂ SUNTEM.

miercuri, 21 iulie 2010

"Mi-ai dăruit inocenţa" sau "Crize de narcisism"


Mi-e dor; mi-e dor de ceea ce se cheamă viaţă. Trebuie să fac ceva şi să-mi revin. Mi-ajunge atâta lâncezeală, luau-ar dracu de stare aburindă! Da, mă simt ca aburul negru ce n-are chef să iasă din cana de cafea, dar trebuie. Trebuie să fac ceva cu viaţa mea! Să nu mai caut lucruri imposibile, să nu mai visez la lucruri de nu se vor întâmpla vreodată. Trebuie să-i mulţumesc pe-ai mei; de când a început vacanţa, din leneşă, nesimţită etc. nu mă mai scot. Trebuie să scap de kilogramele astea care au început să mă complexeze. Ce vacanţă la mare, ce holbat la skaterii din cartier, ce ieşit în parc! Vreau să simt că trăiesc, vreau să cred că nu fac umbră pământului degeaba. Mi-este lene să scriu o carte, deşi aş putea da lovitura vieţii mele la câte idei am. Să studiez design-ul grafic mi se pare prea greu. Iar la capitolul muzică, mama aşteaptă de o mie de ani (2 zile) telefonul profesoarei. Lălăi pe zup şi stardoll; m-am săturat să caut prieteni.


Asculta mai multe audio Muzica

Niciodată n-am avut un prieten adevărat. NICIODATĂ!!! Şi mereu m-a durut. Am încercat să ascund, să cred că nu am nevoie. Sigur, n-am nevoie... Alţii îşi dau dedicaţii de dragoste pe net sau îşi găsesc cei mai buni prieteni, iar pe mine nu mă acceptă nimeni. De ce? Pentru că sunt aşa cum sunt. Şi da, blonzilor, sunt deşteaptă, am talent, am potenţial şi sunt cea mai tare! Ai auzit? CEA MAI TARE!!! Şi nu-mi pasă dacă vă sâcâi, dacă vă enervez, dacă mă dau prea mare. Din partea mea, puteţi să muriţi toţi de ciudă, că mă doare fix în cur. La 14 ani măcar eu ştiu ce-am să fac cu viaţa mea. Voi ştiţi că tre să ieşiţi cu prietenii voştrii oligofreni diseară. Îmi vine scârbă numai când vă simt. Şi da, sunt tare, pentru că vă simt de la 100 de km şi ştiu exact ce gândiţi, nah! Şi nu-mi pasă ce credeţi, tot cea mai cul(tă) am să rămân!!!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 
back to top